Tribunalul București a respins cererea lui Ilie Drăgan de suspendare a alegerilor FRF
Tribunalul București a publicat motivarea deciziei prin care a respins ordonanța președințială prin care Ilie Drăgan a încercat să suspende alegerile pentru funcția de președinte al Federației Române de Fotbal (FRF). Instanța a considerat că nu a fost demonstrată urgența necesară pentru a interveni în procedura electorală. Alegerile au avut loc pe 18 martie, iar Răzvan Burleanu a obținut al patrulea mandat consecutiv.
Divergențe de interpretare pe marginea mandatelor lui Răzvan Burleanu
Motivarea instanței, analizată de GOLAZO.ro, arată că principalul argument al lui Ilie Drăgan, în vârstă de 41 de ani, a fost că admiterea candidaturii lui Răzvan Burleanu, tot de 41 de ani, ar încălca Statutul FRF. Acesta prevede că „Nicio persoană nu poate deține funcția de Președinte al FRF pentru mai mult de 3 (trei) mandate”.
Tribunalul a reținut că, potrivit „Declarației de apel” transmisă de Ilie Drăgan Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, Răzvan Burleanu a fost ales pentru prima dată președinte al FRF în martie 2014, iar în timpul primului său mandat, pe 28 iunie 2014, a fost adoptat un nou Statut care a introdus limita maximă de trei mandate. Burleanu a mai fost reales în aprilie 2018 și în aprilie 2022. Drăgan a susținut că modificările Statutului ar trebui să se aplice și mandatelor anterioare, interpretare contestată de comisiile care au validat candidatura lui Burleanu.
Instanța a subliniat că există o „divergență de interpretare” cu privire la aplicarea în timp a normelor Statutului adoptat în data de 28.06.2014. Judecătorii au concluzionat că, în lipsa unor norme tranzitorii exprese, o apreciere asupra aplicabilității în timp a normelor statutare ar echivala cu o soluționare a argumentelor de fond ale litigiului, ceea ce ar fi incompatibil cu procedura aleasă de parte.
Judecătorii nu au analizat legalitatea candidaturii
Tribunalul nu a analizat legalitatea candidaturii lui Răzvan Burleanu în fond, ci doar dacă existau motive pentru o măsură provizorie. Judecătorii au considerat că argumentul lui Ilie Drăgan privind mandatul patru nu reprezenta o încălcare clară a Statutului FRF, deoarece este vorba de o problemă de interpretare juridică și nu de o contravenție explicită.
Instanța a decis că Ilie Drăgan nu avea un motiv temeinic să oprească alegerile FRF programate pe 18 martie, iar argumentul său privind presupusul „al patrulea mandat” al lui Răzvan Burleanu nu era suficient pentru a justifica suspendarea Adunării Generale.
„Prejudiciile invocate de către reclamant sunt ipotetice și eventuale, constând în ipoteza în care contracandidatul său ar fi ales și ulterior s-ar constata nelegalitatea candidaturii, aspect care ar putea genera dificultăți pentru funcționarea federației”, au explicat judecătorii în motivare.
Problemele privind legalitatea candidaturii sau rezultatul alegerilor pot fi supuse controlului jurisdicțional ulterior, inclusiv sub forma unei anulări a hotărârii adunării generale adoptate.
Ilie Drăgan nu renunță și continuă lupta în instanțele civile. Primul termen al noului proces este programat pentru 21 aprilie.
