Cum reacționează corpul uman la temperaturile scăzute din interiorul casei: experimente revelatoare
Expunerea la temperaturi scăzute în interiorul locuinței devine, în sezonul rece, o realitate tot mai apăsătoare pentru mulți români care evită să pornească încălzirea pentru a reduce facturile sau din motive ecologice. Însă, ce anume se întâmplă cu organismul nostru atunci când temperaturile scad sub limitele confortului normal și nu avem un sistem de încălzire funcțional? Un experiment realizat de jurnalistul britanic James Gallagher, pentru BBC, oferă răspunsuri relevante despre impactul acestor condiții asupra sănătății noastre.
Temperatura de 10°C – un pericol nevăzut pentru corp
În cadrul experimentului, Gallagher a urmat pașii unui individ obișnuit pus în fața unei situații des întâlnite în locuințe: temperatura interioară scăzută, în jur de 10°C. La prima vedere, această temperatură nu pare extremă, fiind chiar aproape de cea a unei zile răcoroase de toamnă. Însă, specialiștii avertizează că, pentru corpul uman, această condiție poate fi destul de stresantă, chiar și dacă nu o percepem ca fiind extrem de rece.
„Pare o temperatură relativ blândă, dar corpul este supus unui stres considerabil”, explică Damian Bailey, cercetător din cadrul Universității din South Wales. Acesta afirmă că expunerea prelungită la temperaturi de 10°C poate determina organismul să activeze reacții de adaptare, precum constricția vaselor de sânge sau creșterea ritmului cardiac, pentru a menține temperatura internă. În absența încălzirii, aceste reacții pot accelera epuizarea resurselor fiziologice, dar și pot crește riscul pentru anumite probleme de sănătate.
Reacțiile corpului în fața frigului: când devin periculoase simptomele
Mai mult decât atât, efectele pe termen lung ale expunerii prelungite la astfel de temperaturi nu sunt de neglijat. Cel mai frecvent, cei care evită încălzirea se confruntă cu senzații de frig extrem, furnicături și chiar durere în extremități. În timp, aceste situații pot duce la răceli sau agravarea unor boli cronice, precum artrita sau bolile cardiovasculare.
Specialiștii avertizează că organismul încearcă să compenseze frigul prin creșterea producției de căldură, dar această reacție duce la creșterea consumului de energie, ceea ce poate fi periculos pentru persoanele vulnerabile, precum vârstnicii sau cei cu sistem imunitar slăbit. În plus, riscul de hipotermie – o scădere periculoasă a temperaturii corpului – crește odată cu durata expunerii la aer rece fără protecție adecvată.
Un fenomen tot mai frecvent în casele românilor
Traficul energetic și creșterea costurilor pentru încălzire contribuie adesea la această situație. Conștientizarea riscurilor a crescut, dar mulți aleg încă să nu pornească centrala pentru a economisi sau pentru a reduce poluarea, situație care devine, pe turnul de fundal al crizei energetice, tot mai frecventă în locuințele românești. Conștientizarea efectelor negative pentru sănătate se pare că nu are încă suficient impact în schimbarea comportamentelor.
Experimente precum cel realizat de Gallagher luminează o dată în plus pericolele expunerii la frig nedorit în interiorul casei. Specialiștii recomandă, cel puțin, menținerea temperaturii în jur de 16-18°C, pentru a evita stresul pentru organism și pentru a preveni apariția problemelor de sănătate majore. În egală măsură, pentru a evita consecințele grave, e nevoie și de o politică mai clară menite să sprijine familiile vulnerabile să-și mențină un nivel minim de confort termic, chiar și în condițiile unui sector energetic sub presiune.
Având în vedere capacitatea organismului de a adapta, dar și limitele sale, e clar că iarna nu trebuie să devină o luptă inutilă cu frigul, ci o provocare în care sănătatea și confortul trebuie să primeze. În plus, noile cercetări și experiențe ne arată că, pe termen lung, investirea în măsuri de izolare eficientă și în soluții de încălzire sustenabilă poate preveni nu doar facturile mari, ci și o serie de probleme de sănătate asociate frigului prelungit în locuință.
