Premierul Ilie Bolojan a făcut recent o declarație care a stârnit discuții în spațiul public și în rândul contribuabililor din România. La emisiunea transmisă de TVR, el a explicat creșterea impozitului pe proprietate, contextualizând-o în cadrul unor comparații cu situația din alte state europene. În ciuda unei majorări de aproximativ 70%, oficialul a subliniat că această creștere nu trebuie percepută ca fiind excesivă, apreciind că nivelul actual rămâne în limite rezonabile.
Impozitul pe proprietate: o creștere semnificativă, dar în parametri acceptabili
Potrivit premierului, impactul creșterii impozitului de proprietate în ultimul an a fost de aproximativ 70%. “Este o creștere generală de aproximativ 70%. Sună mult în procent”, a declarat Bolojan, explicând însă că, în termeni practici, suma pe care o plătesc românii nu este exorbitantă. “Dar ai plătit 30 de euro pe proprietate și acum plătești 45 de euro”, a comentat oficialul, oferind un exemplu concret pentru a arăta proporția creșterii. Aceasta în condițiile în care, comparativ, alte țări din Uniunea Europeană percep impozite mult mai mari pentru aceleași proprietăți.
Contextul fiscal din Europa versus România
Bolojan a subliniat faptul că, în timp ce în România creșterea impozitului pe proprietate a fost de 70%, în alte state europene aceste taxe sunt mult mai mari, uneori chiar dublu sau triplu. El a adăugat, totodată, că sistemul fiscal românesc este în continuare unul relatiiv relativ favorabil pentru proprietari, deși taxa a crescut semnificativ comparativ cu anii precedenți.
“Este nevoie de o ajustare fiscală pentru a susține cheltuielile publice și infrastructura, dar trebuie ținut cont și de puterea de cumpărare a populației, care în ultimii ani a fost supusă multiplelor provocări.”
Noile măsuri și perspectivele fiscale
Deși creșterea a fost subiectul numeroaselor critici și discuții publice, premierul a reafirmat deschiderea guvernului pentru ajustări și dialog. În opinia sa, creșterea impozitului trebuie să fie echilibrată, astfel încât să nu apese prea mult pe bugetele familiilor, dar să asigure fondurile necesare pentru modernizarea infrastructurii și serviciilor publice.
De asemenea, Bolojan a menționat că autoritățile vor continua să monitorizeze impactul fiscal și să ajusteze politicile în funcție de evoluția economică și socială a țării. El a accentuat importanța echilibrului între necesitatea susținerii bugetului și protejarea cetățenilor vulnerabili, mai ales în contextul instabilității economice globale.
Ce urmează pentru contribuabili
Declarațiile premierului au venit într-un moment în care mulți români se plângeau deja de creșterile de prețuri, de salariile stagnante și de nivelul relativ ridicat al taxelor. În fața acestor provocări, autoritățile vor fi nevoite să găsească un echilibru delicat între modernizarea sistemului fiscal și menținerea unui climat favorabil pentru cetățeni.
Primele reacții din partea asociațiilor de proprietari și ale opoziției indică o continuare a discuțiilor despre necesitatea unor ajustări fiscale mai flexibile și mai transparente. Deși intenția guvernului pare să fie să justifice creșterea prin nevoia de echilibrare a bugetului, unii experți recomandă măsuri de susținere pentru cetățenii cu venituri modeste, pentru a evita agravarea decalajelor sociale.
În concluzie, deși creșterea impozitului pe proprietate a fost semnificativă, poziția oficială indică o intenție de a menține un echilibru între interesele bugetului și cele ale cetățenilor. Rămâne de vazut dacă noile măsuri vor fi adaptate în viitor pentru a evita supraaglomerarea fiscală și pentru a susține o dezvoltare echitabilă a societății românești.
