Bolojan, despre comasarea localităților și reorganizarea zonelor metropolitane
Premierul Ilie Bolojan a declarat, la postul de televiziune B1, că susține comasarea unor localități, dar numai în urma unor analize aprofundate și a unor decizii politice bine fundamentate. Acesta a subliniat importanța evaluării distanțelor dintre localități și a condițiilor concrete din teren. Bolojan a accentuat faptul că orice reorganizare teritorială ar trebui să se concretizeze după alegerile locale, urmând exemplele altor țări care au trecut prin astfel de procese.
„Din punctul meu de vedere, dacă mâine am comasa comunele sub 1500 de locuitori, nu s-ar întâmpla nimic”, a explicat premierul. Potrivit acestuia, o abordare superficială nu ar aduce beneficii. El a adăugat că „aici nu trebuie să facem comasări fără o analiză care ține cont de distanțe. Uneori sunt comune care nu au un număr mare de locuitori, dar au o distanță destul de mare, sunt împrăștiate de condițiile reale”. Bolojan a indicat, de asemenea, că o eventuală comasare a localităților ar putea fi luată în considerare după viitoarele alegeri locale. „Astăzi, din punctul meu de vedere, dacă se va crea o masă critică pe tema asta, nu văd de ce, cel puțin eu personal sunt de acord cu acest lucru”, a mai spus premierul.
Necesitatea unei planificări în zonele metropolitane
În cadrul discuției, premierul a abordat și problema organizării zonelor metropolitane, subliniind discrepanțele existente în dezvoltarea urbană. Bolojan a remarcat că dezvoltarea României este concentrată în reședințele de județ și în zonele metropolitane, fenomen accentuat de migrația internă dinspre rural spre urban. Această concentrare a dus la o lipsă de planificare coordonată între reședințele de județ și zonele metropolitane.
„Problemele pe care le avem astăzi este că între reședința de județ și zona metropolitană nu există o planificare a dezvoltării, pentru că actuala legislație care ține de zone metropolitane nu dă o autoritate unei singure primării de reședință, ci înseamnă consens”, a explicat acesta. Premierul a subliniat că în zonele unde primarii au avut o colaborare bună, au existat proiecte comune, dar a remarcat că divizarea administrativă afectează capacitatea de a iniția astfel de proiecte.
Soluții pentru o dezvoltare coordonată
Pentru a remedia aceste probleme, Bolojan a propus o soluție inspirată din modele internaționale, în care primăriile din imediata vecinătate a reședințelor de județ ar putea deveni primării de sector, sub autoritatea primăriei de reședință pentru planurile de dezvoltare majore. „Deci cea mai bună soluție este că primăriile care au o graniță administrativă cu o reședință de județ, indiferent care ea, să devină primării de sector”, a spus premierul. Potrivit acestuia, primăria de reședință s-ar ocupa de aspecte precum transportul în comun, circulație și urbanismul major, în timp ce primăriile de sector ar gestiona străzile secundare.
Premierul a amintit că în multe astfel de zone, localitățile adiacente reședințelor de județ sunt zone dormitor. Ilie Bolojan a oferit un exemplu concret de abordare europeană, menționând că în unele orașe mari, există sisteme de zone metropolitane bine organizate și planificate, unde există o clară delimitare a responsabilităților administrative. În prezent, nu există o inițiativă legislativă concretă pe acest subiect, dar discuțiile la nivelul guvernului și a administrațiilor locale continuă.
