Întârzieri majore pe calea ferată: Bolojan critică deficitul administrativ
Premierul Ilie Bolojan a arătat marți, într-o intervenție publică, că lucrările de modernizare a căilor ferate din România sunt afectate de întârzieri semnificative. Acesta a subliniat că infrastructura feroviară a țării nu a fost modernizată la timp în ultimii 20 de ani. Bolojan a atribuit aceste întârzieri „capacității administrative deficitare în zona Ministerului Transporturilor și mai ales la CFR”.
Probleme structurale la CFR
Bolojan a menționat că CFR Infrastructură și CFR Călători cumulează peste 30.000 de angajați, ceea ce generează cheltuieli și probleme structurale importante. Premierul a subliniat necesitatea îmbunătățirii managementului și a infrastructurii, dar și a modernizării parcului de vagoane și a locomotivelor. Potrivit acestuia, investițiile actuale în infrastructură și dotări ar trebui să aducă îmbunătățiri treptate, inclusiv o creștere a vitezei de circulație, reducerea întârzierilor și o îmbunătățire a calității serviciilor. „Vă rog să vă gândiți că noi am întârziat foarte mult modernizarea Căilor Ferate din România și avem zone de cale ferată care sunt nemodernizate, nu ai cum să mergi pe acolo cu viteză mare, avem zone de cale ferată care sunt în lucru, dar din păcate am avut întârzieri foarte mari la toate lucrările pe calea ferată, cred că de vreo 20 ani nu am terminat nimic la timp, totul s-a lungit, din păcate, pentru că pe această zonă capacitatea administrativă s-a dovedit deficitară în zona Ministerului Transporturilor și mai ales la CFR, asta este realitatea”, a declarat Bolojan.
Posibilități de eficientizare în sectorul energetic
În aceeași intervenție, premierul a vorbit și despre posibilitățile de optimizare a activității Hidroelectrica. Bolojan a sugerat că Hidroelectrica ar putea spori capacitatea de intervenție pe piață prin instalarea unor zone de stocare a energiei la baraje. Prin stocarea energiei produse în timpul zilei și valorificarea acesteia seara, când prețurile sunt mai mari, compania ar putea genera profituri suplimentare și contribui la echilibrarea sistemului energetic național. „Dacă, pe lângă fiecare baraj pe care îl avem, și-ar pune o zonă de stocare ca să-și facă un mix de energie, în aşa fel încât la prânz, când şi dacă uzinează, preţul energiei este în pierdere, practic îl vinde în pierdere, dacă ce uzinează la prânz ar stoca în baterie, seara, când preţul este de 3-4 ori mai mare, ar produce şi ar vinde această energie suplimentar, ar echilibra sistemul naţional, ar face nişte profituri, dar pentru asta trebuie să ai un management care chiar urmăreşte ca dacă s-a angajat să pună 1.000 de megawaţi în stocare să o facă, iar dacă nu o face trebuie schimbat automat”, a explicat premierul.
În urma declarațiilor, Ministerul Transporturilor nu a emis încă un comunicat oficial cu privire la aceste critici sau planuri concrete de remediere a situației.
