Premierul Ilie Bolojan își exprimă sprijinul pentru reunirea cu Republica Moldova: „Da” în fața unui posibil referendum
Într-un declarație neașteptată care contestă pozițiile oficiale ale guvernului român și ale Uniunii Europene privind regiunea Moldovei, premierul Ilie Bolojan a afirmat marți că ar vota „DA” dacă ar avea ocazia să participe la un referendum pentru reunirea cu Republica Moldova. Comentariul său, acordat la RFI, survine într-un context intens de discuții geopolitice și diplomatice legate de evoluțiile din spațiul est-european, însă pune sub lupă diferențele de opinie din sfera politică românească legate de această temă sensibilă.
O declarație care zguduie discursul oficial românesc
Nu este prima dată când oficiali politici din România vorbesc deschis despre posibilitatea unui astfel de referendum. Însă, poziția publică și oficială a guvernului român și a partidelor politice a fost, până acum, prudentă și orientată spre sprijinirea unui parcurs european pentru Republica Moldova, evitând orice declarație care ar putea fi interpretată ca o apropiere necriticită de conceptul de unire. Cu toate acestea, declarația lui Bolojan, membru al Partidului Național Liberal și fost lider al CJ Bihor, contrastează cu această poziție avansată și pare să reflecte o anumită reacție personală, dar și o expresie sinceră a unor opinii din zona politică mai conservatoare.
El a adăugat că „afirmația doamnei președinte Maia Sandu nu face decât să confirme atitudinea pe care a avut-o”, referindu-se la declarațiile recente ale președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, care a exprimat ferm sprijin pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țării sale, respingând orice idee de reunificare cu România. În schimb, Bolojan pare să sprijine aceeași idee, poziție alimentată de sentimente istorice, culturale și de solidaritate cu populația majoritar românească din Moldova.
Contextul politic și istoric al reacției
Reunificarea României cu Moldova a fost o temă frecvent discutată în cercurile naționaliste și conservatoare, însă, în ultimii ani, ea a fost camuflată în discursurile politice și diplomatice oficiale. În fapt, oficialitățile române sprijină integritatea statului moldovean, în cadrul unui vector pro-european clar, și evită să ia poziții care ar putea tensiona relațiile cu partenerii europeni și cu Rusia, având în vedere complexitatea situației geopolitice în regiune.
Declarația lui Bolojan și-a făcut loc în aceste contexte complicate. Deși pare o poziție personală, ea rezonează cu segmentul conservator și naționalist din România, care consideră că unitatea culturală și istorică a românilor din Moldova ar trebui să fie un argument suficient pentru o reunire, dacă ar exista un vot democratic în sensul acesta. Totodată, ea readuce în discuție tensiunea dintre dorința de reunire și angajamentele internaționale, mai ales în contextul aderării Moldovei la Uniunea Europeană și a existenței unor priorități diplomatice clar definite ale României și ale alianței euro-atlantice.
Implicațiile pentru scena politică și poziția publică
Deocamdată, declarația lui Bolojan rămâne o afirmație personală, dar ea poate avea, pe termen lung, efecte atât asupra discursului public cât și asupra echilibrului politic intern. În momentul în care un politician cu funcție își exprimă deschis sprijinul pentru un eveniment atât de sensibil, se creează un precedent care poate genera reacții diverse, de la susținere până la critici dure din partea opoziției, dar și a celor care argumentează că menținerea unei poziții echilibrate și temporizate este calea cea mai sigură.
Pe scena politică românească, poziția Bolojan deschide astfel discuția despre limitele fiecăruia în exprimarea opiniei personale și despre modul în care aceste declarații influențează relațiile diplomatice ale țării cu partenerii europeni și cu Rusia. În același timp, tensiunea dintre discursul oficial și opiniile exprimate în mediul privat sau în cercurile conservatoare poate duce la o reevaluare a poziției României față de Republica Moldova și chiar la o mai mare deschidere pentru dezbateri publice despre acest subiect.
Ultimele evoluții în această direcție ar putea aduce, în curând, reacții oficiale atât din partea guvernului, cât și din rândul partidelor politice, într-un context în care situația geopolitică a zonei continuă să fie fragilă, iar temerile legate de influență externă sunt din ce în ce mai prezente. Rămâne de văzut dacă această declarație va rămâne doar o opinie personală sau va marca începutul unui nou capitol în discursul politic românesc despre relația cu Moldova.
