Premierul Ilie Bolojan a lansat recent un apel ferm pentru creșterea competenței medicilor români formați la stat, propunând ca absolvenții facultăților de medicină din România să fie obligați să rămână în țară pentru o perioadă de minim câțiva ani după finalizarea studiilor. Această poziție vine într-un context tot mai strâns legat de deficitul de medici în zonele rurale și de dificultățile sistemului medical românesc în a atrage și păstra tineri specialiști.
Un model de retenție în rândul mediciilor tineri
Ideea prim-ministrului survine pe fondul unei crize acute de resurse umane în sistemul sanitar din țară. În ultimii ani, tot mai mulți absolvenți de medicină aleg să emigreze după terminarea studiilor, cei mai mulți direcționându-și destinația spre țări vest-europene, unde condițiile de muncă și salariile sunt semnificativ mai bune. Acest lucru agravează problemele din cabinetele rurale și din zonele mai slab dezvoltate, unde medicii prind tot mai greu rădăcini și randament.
„Dacă beneficiezi, în țara noastră, de o experiență de calitate, trebuie să rămâi și să contribuie la sistemul medical românesc cel puțin câțiva ani după absolvire”, a afirmat Bolojan, menționând că această măsură ar putea corecta anumite dezechilibre cronice din domeniu și ar ajuta la îmbunătățirea serviciilor în comunitățile mai izolate.
Rezolvarea problemelor sociale și a dezechilibrelor între urban și rural
România se confruntă de mult timp cu un dezechilibru major între zonele urbane și cele rurale în ceea ce privește asistența medicală. În timp ce marile orașe beneficiază de clinici moderne și specialiști bine plătiți, zonele rurale se confruntă cu un deficit acut de medici, fapt ce duce la multiple probleme sociale și de sănătate publică. În acest context, guvernul analizează măsuri concrete pentru înlesnirea și stimularea rămânerii medicilor tineri în aceste regiuni.
„Acest model de retenție poate duce, pe termen lung, la un sistem unde medicii nu doar că vin, ci și rămân să servească comunitățile locale, contribuind la echilibrarea și consolidarea serviciilor de sănătate din țara noastră”, a explicat premierul.
Contextul internațional și provocările pentru sistemul românesc de sănătate
Criza de personal medical nu este o problemă exclusiv românească, însă este una acutizată din cauza migrării tinerilor medici spre țările occidentale cu resurse mult mai mari. Conform statisticilor, România are unul dintre cele mai scăzute raporturi medici-pacienți din Uniunea Europeană, iar această situație afectează calitatea și accesibilitatea serviciilor medicale.
Pierderea tinerilor specialiști în străinătate a devenit o prioritate pentru autorități, care își doresc să implementeze măsuri eficiente pentru păstrarea medicilor în țară. Suntem, totodată, în proces de identificare a soluțiilor pe termen mediu și lung, precum creșterea salariilor, îmbunătățirea condițiilor de muncă și, acum, această propunere de a impune obligația rămânerii în sistem pentru o anumită perioadă.
Perspectiva viitoare pentru medicii români și sistemul de sănătate
Deși această inițiativă ridică anumite controverse și necesită dezbateri aprofundate, ea reflectă o nevoie urgentă de a inversa tendința de exod a tinerilor medici. Pentru mulți specialiști, eventualele modificări legislative vor fi o oportunitate de a-și construi un sistem de sănătate mai echilibrat și satisfăcător, atât din punct de vedere financiar, cât și din cel al condițiilor de muncă.
Rămâne de văzut dacă măsura propusă va fi introdusă în practică și, în ce mod, va influența situația medicilor tineri. Într-un sistem în care resursa umană reprezintă moneda cea mai valoroasă, orice inițiativă trebuie să fie însoțită de politici coerente și de investiții sustenabile, pentru ca serviciile medicale să nu mai fie doar o povară, ci o prioritate reală pentru societate.
