Conform Economica: Rezerva valutară a Băncii Naționale a României (BNR) s-a diminuat cu 1,57 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului 2026, ajungând la un total de 63,23 miliarde de euro. Această scădere nu reflectă în mod direct valoarea intervențiilor BNR pe piața valutară, deoarece rezerva este influențată simultan de diverse operațiuni economice.
Fluxuri variate care afectează rezerva valutară
Printre factorii care alimentează și consumă rezerva valutară se numără operațiunile derulate de Ministerul Finanțelor, plata datoriei publice, gestionarea fondurilor europene, modificările la rezervele minime obligatorii ale băncilor comerciale și alte fluxuri de capital. Perioada analizată, ianuarie-iulie 2026, a înregistrat o scădere totală de 2,42% a rezervei valutare.
Cea mai accentuată reducere lunară a avut loc în aprilie, când rezerva s-a diminuat cu 2,20 miliarde de euro, într-o perioadă marcată de presiuni semnificative asupra cursului leului. În contrast, luna martie a consemnat o creștere notabilă de 2,01 miliarde de euro, determinată în principal de intrările de valută generate de emisiunile externe de obligațiuni ale statului.
Separat, valoarea contabilă a aurului monetar deținut de BNR a înregistrat o scădere de aproximativ 451 de milioane de euro până la sfârșitul lunii iunie, deși cantitatea de AUR a rămas constantă, la 103,6 tone.
Dinamica lunară a rezervelor: de la creșteri la scăderi semnificative
Analiza pe luni dezvăluie o dinamică complexă a rezervei valutare. Ianuarie a încheiat cu o creștere de 1,012 miliarde de euro, datorită unor intrări de 4,796 miliarde de euro, care au depășit ieșirile de 3,784 miliarde de euro. Februarie a înregistrat o scădere de 0,789 miliarde de euro, cu ieșiri de 4,363 miliarde de euro, parțial explicate de plăți ale datoriei.
Luna martie a fost una atipică, cu o creștere de 2,009 miliarde de euro, generată de intrări masive, inclusiv 3 miliarde de euro din euroobligațiuni și aproximativ 1,731 miliarde de dolari. Chiar dacă s-au făcut plăți din datorie și alte operațiuni, fluxul pozitiv a permis o creștere a rezervei.
Aprilie a fost luna cu cea mai mare scădere, de 2,196 miliarde de euro, în ciuda unor intrări de 1,800 miliarde de euro. Ieșirile totale au atins 3,996 miliarde de euro, incluzând plăți ale datoriei publice și plăți către Comisia Europeană.
Mai a consemnat o diminuare de 0,785 miliarde de euro, cu precădere datorită serviciului datoriei publice, care a totalizat aproximativ 1,417 miliarde de euro. Iunie a continuat trendul de scădere, cu 0,558 miliarde de euro, în ciuda unei intrări de 2,250 miliarde de euro din fonduri PNRR.
Presiuni și compensări în lunile critice
Perioada aprilie-iunie pare să fi fost cea mai solicitantă pentru rezerva valutară, însumând o „deficit” net de 3,539 miliarde de euro în aceste trei luni. Chiar și cu intrări semnificative, precum cele din PNRR în iunie, rezerva a continuat să scadă, sugerând presiuni considerabile din alte direcții, inclusiv din eventuale intervenții pe piața valutară.
În mai, o plată a datoriei publice de aproximativ 1,417 miliarde de euro a fost parțial compensată de alte fluxuri, rezultând într-o scădere totală de 0,785 miliarde de euro. Luna iunie prezintă, de asemenea, un tablou complex, cu intrări de 4,028 miliarde de euro (din care 2,250 miliarde PNRR) și ieșiri de 4,586 miliarde de euro, ducând la o scădere de 558 milioane de euro.
Aceste date sugerează o presiune substanțială pe piața valutară, însă nu permit o atribuire directă a întregii scăderi intervențiilor BNR. Începând din septembrie, se anticipează o diminuare a intrărilor din PNRR, ceea ce ridică întrebări privind echilibrarea viitoare a rezervei valutare și stabilitatea cursului euro.
Sursa: Economica
