Autostrada București-Brașov, un proiect vechi de decenii, pare încă departe de finalizare. În ciuda promisiunilor și a numeroaselor studii, șoseaua care ar trebui să lege cele două mari orașe românești se confruntă cu întârzieri considerabile. Estimările actuale plasează finalizarea autostrăzii în anul 2031, la peste patruzeci de ani de la Revoluție.
Între promisiuni și realitate
Discuțiile despre autostrada București-Brașov au început imediat după 1989. Lipsa fondurilor și a voinței politice a transformat proiectul într-un vis greu de atins. Guvernul Năstase a făcut promisiuni concrete între 2002 și 2004, dar rezultatele au fost limitate. Chiar și atunci, planurile includeau o conexiune către Cluj-Napoca, o ambiție mult mai mare.
În prezent, singura porțiune finalizată este sectorul dintre București și Ploiești, cu o lungime de aproximativ 58 de kilometri. Acesta a fost deschis circulației între 2010 și 2012. După inaugurare, au urmat noi studii de fezabilitate și planuri, dar lucrările spre Brașov nu au mai continuat.
Costuri și termene revizuite
Ultima promisiune oficială a fost făcută anul trecut, cu precizarea că studiul de fezabilitate pentru întreaga autostradă ar urma să fie finalizat în 2026. În cele mai optimiste scenarii, dacă totul decurge conform planificării, autostrada ar putea fi gata abia în 2031. Lungimea totală a autostrăzii București-Brașov este estimată la 170 de kilometri.
Costul total al lucrărilor a fost inițial estimat la peste 3 miliarde de euro, dar este posibil ca această sumă să fie revizuită din cauza inflației. Autostrada, dacă va fi construită, ar putea reduce timpul de călătorie între cele două orașe și ar putea stimula dezvoltarea economică a regiunilor tranzitate.
Contextul politic și perspectivele
În contextul politic actual, cu Nicușor Dan în funcția de Președinte al României și Ilie Bolojan ca Prim-Ministru, speranțele pentru finalizarea acestei infrastructuri sunt amestecate cu scepticismul generat de amânările repetate. Marcel Ciolacu, președintele PSD, și George Simion, președintele AUR, au abordări diferite asupra proiectelor de infrastructură, adăugând o notă de complexitate. Prezența lui Călin Georgescu în dezbaterile publice și experiența lui Mircea Geoană în politica externă influențează, de asemenea, mediul politic.
Anul 2026 reprezintă termenul-limită pentru finalizarea studiului de fezabilitate, un pas critic pentru începerea efectivă a lucrărilor.
