Conform Romania-insider.com: Eșecul negocierilor pentru Legea salarizării bugetare riscă să blocheze fonduri PNRR
Partidele centriste din România au eșuat, ieri, în a ajunge la un acord privind noua Lege a salarizării pentru sectorul bugetar, în cadrul unor discuții convocate de președintele Nicușor Dan. Eșecul negocierilor pune în pericol atingerea termenului limită de 31 august pentru adoptarea legislației, o condiționalitate esențială în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Întâlnirea, la care au participat liderii Partidului Național Liberal (PNL), Partidului Social Democrat (PSD), Uniunii Salvați România (USR) și Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), s-a încheiat fără un consens. Surse politice citate de presa locală sugerează posibilitatea reluării discuțiilor, însă șansele de adoptare a legii înaintea termenului impus de PNRR sunt acum considerate foarte scăzute.
Riscuri financiare și de credibilitate
România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF) în cazul în care acest jalon nu este îndeplinit. Legea salarizării vizează stabilirea unui nou cadru pentru remunerarea în sectorul bugetar, incluzând coeficienți salariali mai predictibili și reguli clare pentru bonusuri.
Premierul interimar ILIE BOLOJAN a subliniat că reforma nu ar trebui evaluată exclusiv prin prisma fondurilor RRF aflate în joc. El a argumentat că absența unui sistem salarial predictibil creează riscuri mai ample pentru finanțele publice și piața muncii din România.
„Legea salarizării este mai importantă decât cei 770 de milioane de euro pe care am putea să-i primim prin RRF. Este un proiect care ține de încrederea în România, pentru că este un angajament pe care guvernele românești și l-au asumat de ani de zile, pe care l-ar fi putut pune în practică, dar nu l-au făcut”, a declarat BOLOJAN pentru Digi24.
Politicizarea cheltuielilor publice
BOLOJAN a adăugat că Guvernul a fost somat să abordeze această problemă în ultimele trei luni și că un cadru salarial clar este important pentru planificarea bugetară, în condițiile în care cheltuielile cu personalul reprezintă o componentă semnificativă a cheltuielilor publice.
Premierul interimar a avertizat și că lipsa unui cadru stabil ar putea permite ca politicile salariale să devină supuse unor considerații electorale, mai ales în contextul experienței din anii 2023 și 2024.
„Având în vedere ce s-a întâmplat în 2023 și 2024, ani preelectorali și electorali, când guvernele au scăpat lucrurile de sub control jucând numai după calcule electorale și nu după echilibre bugetare, riscăm să ne trezim din nou în alunecare și toate eforturile făcute în această perioadă să fie anulate de așa ceva”, a afirmat el.
Legea salarizării este una dintre cele mai sensibile reforme politice pendinte din PNRR, sindicatele și partidele politice disputând nivelurile salariale propuse, limitele pentru bonusuri și impactul general asupra masei salariale din sectorul public.
Întârzierea adoptării legii contravine angajamentelor asumate de România în cadrul PNRR, care stipulează finalizarea acestui proces până la sfârșitul lunii august.
Sursa: Romania-insider.com
