Eurodeputații blochează negocierile pentru bugetul multianual al UE, punând sub semnul întrebării plata miliardelor de euro pentru fermieri și regiuni mai sărace. Parlamentul European refuză să înceapă discuțiile tehnice până când guvernele naționale nu vor stabili valoarea totală a fondurilor disponibile pentru perioada 2028-2034. Miza este uriașă, iar riscul de amânare a plăților este real, începând chiar din 2028.
Strategia parlamentului: Preluarea controlului
Această strategie ar putea da peste cap calendarul negociat de Consiliul Uniunii Europene și ar putea amâna discuțiile decisive până în 2027. Anul 2027 este unul sensibil din punct de vedere politic, cu alegeri prezidențiale programate în Franța. Criticii avertizează că o astfel de abordare ar putea împinge acordul asupra bugetului în ultimul moment posibil. Un compromis obținut în ultimul moment ar putea întârzia plăți importante, conform a doi diplomați europeni.
Negociatorul-șef al Parlamentului, Siegfried Mureșan, susține ferm poziția legislativului. „Nu vom începe trilogurile cu Consiliul privind legislația sectorială înainte de a avea un acord asupra bugetului și certitudine privind sumele”, a declarat acesta. Bugetul UE, cunoscut drept Cadrul Financiar Multianual (MFF), este un dosar politic sensibil la Bruxelles. La fiecare șapte ani, guvernele europene decid să contribuie cu peste 1% din venitul lor național brut la bugetul comun.
Fondurile sunt utilizate pentru diverse domenii, de la subvenții agricole până la apărare și achiziții strategice. Propunerea Comisiei pentru perioada 2028–2034 include finanțări semnificative pentru apărare și tehnologii strategice, pentru a permite UE să concureze mai eficient cu Statele Unite și China. Parlamentul a criticat însă planul Comisiei, susținând că acesta comasează mai multe programe și reduce finanțarea agriculturii. Siegfried Mureșan și Carla Tavares, reprezentantă a grupului Socialiștilor și Democraților, încearcă să crească influența Parlamentului în negocieri.
Posibile implicații și jocuri de culise
În rundele anterioare de negocieri, statele membre au lăsat pentru final cea mai dificilă temă: repartizarea sumelor pe fiecare capitol bugetar. De această dată, Parlamentul încearcă să inverseze strategia, pentru a evita concesii timpurii privind structura bugetului. Eurodeputații sunt pregătiți să ceară o creștere cu 10% a bugetului propus de Comisie, conform unui document intern ce urmează să fie votat în plen la finalul lunii aprilie. Totuși, această strategie este puțin probabil să schimbe poziția unor state precum Germania și Țările de Jos, care doresc reducerea contribuțiilor și cheltuielilor europene.
„Dacă statele membre se așteaptă ca Uniunea să facă mai mult pentru protejarea ordinii, securitate energetică și securitate alimentară, atunci Uniunea are nevoie de resurse adecvate”, a subliniat Mureșan. Negocierile bugetare necesită un echilibru delicat, mai ales în contextul în care noul buget mută zeci de miliarde de euro către priorități noi. În mod normal, Parlamentul și Consiliul negociază din timp detaliile politicilor sectoriale, cum ar fi agricultura sau dezvoltarea regională.
Un termen limită tot mai apropiat
Forțele pro-europene doresc ca un acord privind dimensiunea bugetului să fie obținut înainte de alegerile prezidențiale din Franța, programate în primăvara lui 2027, pe fondul temerilor că ar putea ajunge la putere un guvern de extremă dreapta. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, își propune un acord până în decembrie 2026. Oficialii europeni admit însă, în particular, că martie 2027 este un termen mai realist.
