Conform Mediafax: O piață „semi-clandestină” pentru rămășițe umane mumificate, alimentată de internet
Comerțul cu rămășițe umane mumificate, inclusiv cu părți anatomice precum capete sau membre, a luat amploare pe platformele online, devenind o piață „semi-clandestină, adesea ilegală”, avertizează un studiu academic publicat în International Journal of Cultural Property și citat de publicația The Guardian. Cercetătorii au analizat 128 de anunțuri și postări de pe diverse platforme, de la rețele sociale la site-uri de comerț electronic și case de licitații, descoperind o lipsă flagrantă de informații privind riscurile pentru sănătate sau condițiile necesare manipulării acestor obiecte.
Riscuri biologice și chimice ascunse în mumii
Mumificarea, fie naturală, fie prin metode artificiale, încetinește procesul de descompunere, însă nu elimină complet microorganismele periculoase. Sporii fungici, precum cei din genul Aspergillus, pot rămâne latente și pot deveni aeropurtați atunci când rămășițele sunt mișcate sau deteriorate. Studiul amintește cazuri istorice în care expunerea la astfel de spori a avut consecințe fatale, alimentând chiar și legendele „blestemului mumiei”, precum în cazul decesului lordului Carnarvon după explorarea mormântului lui Tutankhamon. Pe lângă riscurile biologice, procesele de conservare au implicat de-a lungul timpului utilizarea unor substanțe toxice, precum arsenic, mercur și plumb, care pot persista în țesuturi.
Pericolul se extinde dincolo de colecționari
Riscurile asociate cu manipularea și transportul acestor rămășițe nu se limitează la colecționari sau vânzători. Cercetătorii subliniază că aceste obiecte sunt adesea trimise prin servicii poștale și firme de curierat, expunând fără știrea lor angajații din depozite, șoferii, lucrătorii din centrele de transport și funcționarii vamali la potențiale pericole biologice și chimice, fără ca aceștia să dispună de echipamentul de protecție adecvat. Popularizarea acestui comerț online ridică astfel semne de întrebare serioase privind sănătatea publică.
Cercetătorii au identificat frecvent în anunțuri mâini, picioare și capete mumificate. Peste jumătate dintre cazurile analizate (51,6%) implicau capete, cranii sau rămășițe cu țesuturi moi sau păr. Unele dintre exemplarele prezentate aveau semne vizibile de deteriorare biologică. Vânzătorii, în marea lor majoritate, nu ofereau informații despre posibilele riscuri pentru sănătate sau despre condițiile optime de manipulare și depozitare a acestor obiecte. Kirsty Squires, profesor de bioarheologie umană la University of Staffordshire și unul dintre autorii studiului, a subliniat că imaginile analizate arătau rămășițe puternic deteriorate, păstrate în spații domestice, fără nicio formă de protecție adecvată.
Sursa: Mediafax
