România obține o recunoaștere europeană pentru câteva dintre produsele sale tradiționale, după ce Comisia Europeană a aprobat, recent, înregistrarea „Batog de sturion” din țară în registrul protejat al indicațiilor geografice (IGP). Această decizie confirmă valoarea și autenticitatea acestui delicat de pește, specific zonei noastre, și plasează produsul pe lista celor ce beneficiază de protecție europeană pentru originea și modul său de producție.
### O tradiție reconfirmată la nivel european
„Batog de sturion” reprezintă o bucată deosebit de valorificată a patrimoniului gastronomic românesc, fiind obținut din fileuri dorsale ale sturionilor crescuți în acvacultură. Acest pește, considerat un simbol al râurilor și lacurilor noastre, a fost utilizat de secole în preparatele tradiționale ale regiunilor din Dobrogea și Delta Dunării. Însă, abia în ultimii ani, eforturile de promovare și înregistrare au început să dea roade semnificative, acestea consolidând poziția României în rândul țărilor producătoare de delicatese marine.
Comisia Europeană a evidențiat faptul că „Batog de sturion” posedă caracteristici dezirabile, fiind obținut din pește crescut în condiții controlate, ceea ce garantează calitatea și siguranța alimentului. În plus, dieta specifică a acestor pești și metodele tradiționale de procesare contribuie la menținerea și punerea în valoare a aromei autentice, adaptată gusturilor consumatorilor euroopei, în special celor din Peninsula Balcanică și din Europa de Est.
### Impactul economic și valorificarea tradiției locale
Aprobarea înregistrării în registrul IGP deschide drumul pentru promovarea și comercializarea „Batog de sturion” ca un simbol al excelenței gastronomice românești. Astfel, fermierii și producătorii locali pot beneficia de o recunoaștere oficială, fiind mai ușor de promovat pe piețele europene și internaționale, atât în restaurante de top, cât și pe rafturile magazinelor specializate.
„Această înregistrare nu aduce doar un avantaj comercial, ci și o recunoaștere a eforturilor economice și culturale ale multor familii care din generație în generație s-au dedicat tradiției creșterii și procesării sturionilor,” explică reprezentanți ai industriei. În același timp, certificarea impune și respectarea unui set strict de reguli pentru procesarea și etichetarea produsului, asigurând transparență și autenticitate pentru consumatori.
### Contextul și perspectivele pentru viitor
Tendința de protejare și promovare a produselor tradiționale nu este însă nouă pentru România, țara noastră având deja în portofoliu mai multe indicații geografice, de la miere de rapiță și până la vinuri din regiuni specifice. În cazul „Batog de sturion”, această recunoaștere europeană poate contribui la creșterea interesului și la consolidarea industriei acvaculturii de sturion, un sector cu potențial crescut, mai ales în contextul presiunilor de conservare și protecție a speciilor.
De asemenea, această recunoaștere poate stimula cercetarea și dezvoltarea de noi tehnologii în domeniu, pentru a îmbunătăți calitatea și siguranța produselor, dar și pentru a reduce impactul asupra mediului și a populațiilor naturale de sturioni. În condițiile în care specia este în pericol, acvacultura devine o alternativă esențială pentru satisfacerea cererii de delicatese și pentru a conserva specii native, oferind în același timp un avantaj economic important pentru producătorii autohtoni.
În perspectiva apropiată, autoritățile și industria alimentară românească își propun să valorifice din plin această recunoaștere, promovând „Batog de sturion” în campanii și târguri europene și globale și extinzând rețeaua de distribuție. Pentru consumatorii din România și din afara țării, această decizie înseamnă, în cele din urmă, o garanție a autenticitații, calității și originalității unui produs specific, care își păstrează, de secole, tradiția și savoarea.
