Tanczos Barna: România ar putea rata ținta de deficit bugetar din cauza instabilității globale
Vicepremierul Tanczos Barna a exprimat îngrijorări cu privire la capacitatea României de a respecta ținta de deficit bugetar de 6,2% asumată în fața Comisiei Europene. Declarația a fost făcută pe fondul unei evaluări a riscurilor generate de evenimentele globale, inclusiv potențialele crize economice și militare. Oficiile guvernamentale monitorizează atent evoluțiile externe.
„Ţinta (de deficit bugetar – n.r.) este 6,2, ţinta recomandată de Comisie. Foarte greu să ne încadrăm în acest 6,2 în condiţiile în care toată lumea trebuie să înţeleagă, şi Comisia Europeană, pentru că într-o criză, cu războaie, într-o criză nu doar cu potenţial efect economic, dar militară, nu poţi să fii foarte rigid în momentul în care te uiţi la deficit şi te uiţi la anumite costuri ale bugetului, ale statului, care vin practic să ajute persoanele vulnerabile în asemenea situaţii”, a declarat Tanczos Barna, marți seară, la TVR Info.
Impactul potențial al crizelor asupra bugetului
Principalul motiv de îngrijorare îl reprezintă contextul internațional volatil, marcat de tensiuni geopolitice și amenințări la adresa stabilității economice. Vicepremierul a subliniat că eventualele crize, fie ele economice sau militare, ar putea genera costuri suplimentare pentru stat, afectând astfel capacitatea de a menține deficitul bugetar sub control. Aceste costuri ar putea include măsuri de sprijin pentru populația vulnerabilă și alte cheltuieli neprevăzute.
Oficialul a accentuat necesitatea unei abordări flexibile în gestionarea finanțelor publice. Conform declarațiilor, rigiditatea în politicile fiscale ar putea fi contraproductivă în contextul unei crize majore. Comisia Europeană este parte a discuțiilor pe acest subiect, fiind conștientă de posibilele implicații.
Avertisment privind inflația și prețurile energiei
Un alt aspect menționat de vicepremier este riscul asociat cu evoluția prețurilor resurselor energetice pe piețele internaționale. Tanczos Barna a avertizat că o creștere continuă a acestora ar putea avea consecințe semnificative pentru economia națională. Creșterea prețurilor la energie ar putea genera un nou val inflaționist.
„Eu sper în continuare să fie doar un efect de moment şi în câteva zile, o săptămână, două, lucrurile să se reaşeze. Altfel nu doar România, toată lumea o să aibă de suferit şi nu-şi doreşte nimeni. Nu cred că cineva îşi doreşte ca Uniunea Europeană să se confrunte iarăşi cu o criză energetică. Nici Statele Unite nu vor criză energetică, nici Orientul Mijlociu nu vrea ca acele resurse energetice să fie blocate şi capacităţile de producţie sau de transport să fie, practic, anihilate pe termen lung”, a explicat vicepremierul.
În contextul acestor evoluții, guvernul român a anunțat că va monitoriza cu atenție evoluția prețurilor și va analiza constant posibilele măsuri de atenuare a efectelor negative asupra economiei și a cetățenilor. Următoarea ședință a coaliției de guvernare va avea loc săptămâna viitoare.
