Criza de la Barajul Paltinu, care a lăsat fără apă potabilă peste 100.000 de persoane, a intrat într-o nouă etapă. Administrația Națională Apele Române a anunțat că, după intervențiile tehnice realizate duminică, 28 decembrie, sistemul de alimentare cu apă din județul Prahova a revenit la o stare de normalitate operațională.
### Situația curentă
În cadrul acestei etape, au fost repornite, în condiții strict controlate, ambele hidroagregate de la joasă adâncime ale Hidroelectrica. Al doilea grup hidro a fost pus în funcțiune în jurul orei 10.00, cu un debit de aproximativ 2,5 mc/s, concomitent cu închiderea prizei de suprafață. Evacuarea controlată a apei către lacul de acumulare Voila a fost inițiată numai după scăderea turbidității sub pragul de 700–800 NTU, după aproximativ 2–3 ore. Debitul a fost menținut constant, între 4 și 4,5 mc/s, până la refacerea rezervei din barajul Voila. Întregul proces s-a desfășurat pe parcursul a 10–12 ore, sub monitorizare permanentă, fără impact asupra alimentării cu apă a populației.
### Nivelul de umplere al acumulării Paltinu
La ora 6.00, coeficientul de umplere al acumulării Paltinu era de 53,94%, ceea ce corespunde unui volum de 27,781 milioane de metri cubi de apă. Potrivit specialiștilor de la Apele Române, acest nivel este suficient pentru a asigura necesarul de apă brută pe termen mediu și lung pentru județul Prahova. Cu toate acestea, autoritățile precizează că această etapă nu reprezintă finalul lucrărilor. În perioada următoare, accentul va fi pus pe măsuri de prevenție, inclusiv creșterea capacităților de stocare, realizarea de rezervoare și bazine suplimentare, forarea de puțuri și modernizarea infrastructurii existente.
### Eșec sistemic
Situația de urgență de la Bazinul de Apă Curată (BAC) Voila este direct legată de criza declanșată la Barajul Paltinu. Inginerul hidrotehnist Dan Rădulescu, cu peste 20 de ani de experiență în SUA, a descris situația drept un “systemic failure”, subliniind că nu a fost vorba de un accident imprevizibil, ci de lipsa unor planuri integrate de management al riscurilor, a unei coordonări multi-instituționale și a unei monitorizări continue pe mai multe niveluri. “Auditul de performanță al Curtea de Conturi a României, publicat în 2024, a avertizat că sectorul apei din România suferă de un colaps instituțional: lipsa unui coordonator național, investiții incoerente, suprapuneri de programe și capacitate administrativă redusă. Criza de la Paltinu a confirmat aceste vulnerabilități”, se arată în raportul menționat.
Criza de apă a avut efecte directe și asupra producției de energie. Centrala OMV Petrom de la Brazi, care asigură aproximativ 10% din producția națională de electricitate, a fost nevoită să oprească temporar turbine din cauza debitului insuficient de apă tehnologică, crescând importurile de energie și presiunea asupra pieței. În acest context, intervențiile de urgență de la BAC Voila sunt considerate o măsură de avarie, menită să limiteze riscurile imediate. Specialiștii avertizează însă că, fără o reformă structurală profundă a sectorului apei – cu strategie națională, coordonare clară și investiții prioritizate – situații similare pot reapărea, inclusiv la alte baraje majore din România.
