Guvernul a anunțat recent că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, însă primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, a declarat că premierul Ilie Bolojan le-a spus primarilor că surplusul din taxele locale majorate va merge la bugetul național.
### Impozitele Locale: O Sursă de Venituri pentru Bugetul Național?
“Se pare că nu, se pare că nu rămân la primării pentru că la întâlnirea Asociației Municipiilor din România pe care am avut-o cu premierul României, domnul Bolojan, ne-a anunțat, nu ne-a consultat, că bugetul de anul acesta este fundamentat pe creșterea taxelor locale, care creștere va fi luată la bugetul național. Cu alte cuvinte, primarii cu înjurăturile, pentru că au crescut taxele locale, banii însă merg către bugetul național”, a declarat Olguța Vasilescu.
Potrivit Guvernului, aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creștere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% față de anul 2025. “Trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar”, se arată în comunicatul Guvernului.
### Nevoia de Reformă a Impozitării Proprietății
Guvernul a explicat și de ce era nevoie de reforma impozitării proprietății, menționând că România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene, doar 0,55% din PIB, față de 1,85% media UE. De asemenea, existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta, valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice, iar gradul de încasare era redus și impozitele nu erau actualizate cu rata inflației.
### Perspective și Dezvoltări
Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență și în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum și prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu. Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR și a agravat lipsa de performanță în administrația locală și acumularea unor dezechilibre bugetare. În această situație, următoarea perioadă va fi crucială pentru a observa modul în care se vor reflecta aceste decizii în economia locală și în bugetele administrațiilor locale.
