Banca Mondială: Economia României, așteptări revizuite în scădere
Banca Mondială a revizuit în mod semnificativ în jos estimările privind creșterea economiei românești pentru acest an, de la 1,3% cât se estima în ianuarie, la doar 0,5%. Această ajustare reflectă o serie de factori interni și externi care influențează performanța economică a țării. De asemenea, au fost revizuite și estimările pentru anul 2027, cu o creștere anticipată de 1,4%, față de 1,9% cât se estima anterior.
Impactul măsurilor fiscale și monetare
Conform raportului instituției financiare internaționale, ritmul de creștere economică a încetinit brusc în România, pe fondul eforturilor de ajustare fiscală ale Guvernului. Politica fiscală mai strictă, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, și politica monetară restrictivă au afectat consumul privat, care a crescut cu doar 0,6% anul trecut. Aceasta reprezintă o scădere semnificativă față de creșterea de aproape 6% înregistrată în 2024. Rezultatul a fost o reducere a creșterii generale la 0,7%, cea mai lentă expansiune de la pandemia de COVID-19.
Deficitul bugetar, un punct pozitiv
Cu toate acestea, experții Băncii Mondiale subliniază că România a reușit să reducă deficitul bugetar la 8% din PIB anul trecut, de la 9,3% în 2024, datorită unui pachet solid de reforme. Acesta a inclus majorări de impozite și înghețarea cheltuielilor. În aceste condiții, Banca Mondială estimează că deficitul bugetar al României va coborî sub 6% din PIB până în 2027.
La nivel regional, raportul arată că avansul economiei în țările în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală (ECA) ar putea încetini semnificativ în acest an. Asta ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu, a tensiunilor geopolitice și a fragmentării comerțului. Creșterea economică în regiune este estimată să scadă la 2,1% în 2026. În același timp, în Rusia, creșterea este prognozată să încetinească la 0,8%. În restul regiunii, ritmul de expansiune este de așteptat să se tempereze la 2,9%. Aici, costurile mai ridicate ale energiei frânează consumul, iar incertitudinile afectează investițiile.
Pentru a obține o creștere mai puternică a productivității și a ocupării forței de muncă, țările din ECA ar putea prioritiza reforme ambițioase. Acestea ar trebui să modernizeze mediul de afaceri, să stimuleze antreprenoriatul și să îmbunătățească calitatea educației. Intervențiile publice adaptate, cum ar fi parcurile industriale sau zonele economice speciale, pot contribui la corectarea unor disfuncționalități de piață bine identificate.
În analiza dedicată modului în care țările pot utiliza politicile industriale pentru a accelera creșterea economică, raportul arată anumite vulnerabilități. În prezent, aproape două treimi din toate intervențiile de politică industrială se concentrează pe agricultură și industrie alimentară. Doar 10% vizează sectoare de înaltă tehnologie sau bunuri de capital.
În contextul aplicării politicilor industriale, Banca Mondială recomandă ca acestea să sprijine firmele și ideile noi și dinamice din sectorul privat. Aceasta în loc să protejeze actorii existenți, cum ar fi întreprinderile de stat și să încurajeze, nu să submineze concurența.
