Economia României își încetinește ritmul de creștere, în ciuda unor așteptări mai optimiste la începutul anului, conform celui mai recent raport al Băncii Mondiale, publicat marți. Potrivit datelor, economia românească a înregistrat o creștere de doar 0,8% în 2022, o performanță sub estimările anterioare, care anticipau un avans de 1,3% în iunie și chiar 2,1% la începutul anului. Această încetinire marchează o ajustare semnificativă față de proiecțiile inițiale și reflectă probabil impactul unor factori interni și externi ce au influențat economia națională în ultimele luni.
Refacerea economică tergiversează sub impactul factorilor globali și locali
În ultimele trimestre, economia românească s-a confruntat cu o serie de provocări, de la volatilitatea prețurilor și criza energetică până la incertitudinile create de contextul geopolitic și de stagnarea economică la nivel mondial. Creșterea modestă de 0,8% din 2022 indică o încetinire semnificativă față de anii precedenți, când România a înregistrat rate de creștere chiar și peste 4%. Experții avertizează că aceste cifre reflectă dificultățile unora dintre sectoarele cheie ale economiei, precum construcțiile, industria și consumul privat.
Se remarcă o ajustare a previziunilor inițiale, după ce în iunie se anticipa o creștere de 1,3%, iar la începutul anului s-a estimat o creștere de 2,1%. Această diferență semnalează o reevaluare a condițiilor economice și o corecție a așteptărilor – ceea ce indică faptul că exit-ul din criza post-pandemică s-ar putea să fi fost mai lent decât anticipat.
Contextul internațional și impactul măsurilor interne asupra economiei românești
Un factor esențial care explică această evoluție este contextul global marcat de creșteri de rate ale dobânzilor, inflație galopantă și conflicte geopolitice. România, fiind spectator și parte a acestor mișcări, a resimțit mai pregnant efectele, în special în privința prețurilor la energie și alimente, precum și a costurilor de producție și transport. În plus, măsurile interne, cum ar fi ajustările fiscale și politicile energetice, au influențat și ele ritmul de revenire economică.
Deși guvernul și băncile centrale au implementat măsuri pentru susținerea economiei, precum subvenții și facilități pentru firme, aceste intervenții nu au fost suficiente pentru a stimula o creștere robustă. În contextul creșterii costurilor de finanțare și a incertitudinii pe piețele externe, companiile și populația au adoptat o abordare mai precaută, ceea ce s-a tradus într-un avans mai modest al consumului și investițiilor.
Perspectivele pentru 2023: între provocări și oportunități
Specialiștii consideră că, deși în 2022 s-a înregistrat o încetinire, economia României are potențial pentru recuperare dacă se vor implementa măsuri eficiente de stimulare a productivității și investițiilor. Începând cu acest an, previziunile indică o revenire a ritmului de creștere, însă va fi necesară o abordare prudentă, având în vedere contextul internațional volatil și nevoia de reforme structurale.
De asemenea, agenda națională trebuie să fie orientată către diversificarea economiei, susținerea digitalizării și reducerea dependenței de factori externi, pentru a crește reziliența pe termen lung. Într-un mediu global incert, România trebuie să-și consolideze perspectivele de creștere prin politici ce stimulează inovarea și competitivitatea.
Privind spre viitor, decidenții politici și sectorul privat vor trebui să colaboreze strâns pentru a depăși aceste momente de vulnerabilitate și pentru a transforma provocările în oportunități de creștere sustenabilă. În timp ce ultimele cifre pot părea dezamăgitoare, ele reprezintă un semnal clar că economia românească trebuie să-și adapteze strategiile și să-și replaseze așteptările în fața unei realități globale în continuă schimbare.
