Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o opinie care ar putea schimba modul în care statele membre UE limitează accesul la studiile medicale pentru studenții care au studiat în țara respectivă, dar nu sunt rezidenți. Jean Richard de la Tour consideră că restricționarea automată bazată pe rezidență este contrară dreptului european, punând sub semnul întrebării sistemele de cote aplicate de unele țări.
O bătălie pentru accesul la educație
Cazul care stă la baza acestei opinii îl implică pe Axel Dris, un cetățean luxemburghez care a urmat liceul în Arlon, Belgia. Deși a promovat examenul de admitere la medicină în 2022, el nu a obținut certificatul necesar înscrierii din cauza cotelor pentru nerezidenți. Axel Dris contestă această decizie, invocând faptul că a petrecut cea mai mare parte a timpului său în Belgia, formându-și acolo prieteni și legături sociale.
Opinia avocatului general susține că un stat membru nu poate trata diferit elevii nerezidenți care au urmat învățământul secundar în țara respectivă, dacă aceștia au legături puternice cu acel stat. Restricțiile privind accesul la studii pot fi justificate doar dacă urmăresc un scop legitim, cum ar fi protejarea sănătății publice, și respectă principiul proporționalității. Instanța belgiană este acum chemată să analizeze dacă există riscuri reale pentru sănătatea publică justificate de aceste restricții.
Implicații pentru statele membre și studenți
Dacă Curtea Europeană de Justiție va adopta opinia avocatului general, statele membre ar putea fi nevoite să justifice mult mai riguros orice plafonare a accesului la studii bazată pe statutul de nerezident. Ele ar trebui să demonstreze, prin date obiective și cuantificate, că o astfel de restricție este necesară, adecvată și proporțională. Simplul criteriu al rezidenței nu va mai fi suficient, mai ales dacă studentul are o legătură reală cu statul respectiv.
Opinia avocatului general subliniază că simpla rezidență nu poate fi singurul criteriu. În cazul lui Axel Dris, de exemplu, faptul că a urmat școala secundară în Belgia indică o legătură strânsă cu țara, similară cu cea a unui rezident. Curtea examinează acum cazuri similare din întreaga Uniune Europeană, ceea ce sugerează că decizia finală va avea un impact semnificativ asupra accesului la educație superioară în întreaga Europă.
Decizia finală a Curții de Justiție a Uniunii Europene este așteptată la o dată ulterioară și va stabili noi standarde pentru statele membre în ceea ce privește limitarea accesului la educație pe baza rezidenței.
