Adolescenți în Australia resimt efectele deciziei de a limita accesul la rețelele sociale
La o lună după ce autoritățile din Australia au introdus o măsură radicală menită să limiteze accesul adolescenților la rețelele sociale, tinerii resimt în mod diferit impactul acesteia asupra rutinei și sănătății lor mentale. În timp ce unii adolescenți vorbesc despre o senzație de „deconectare” și despre faptul că viața lor a început să se schimbe, specialiștii atrag atenția asupra unor potențiale efecte pe termen lung ale acestei decizii.
Restricțiile legate de utilizarea rețelelor sociale și reacțiile tinerilor
Începând cu luna trecută, Australia a impus interdicții temporare pentru utilizarea rețelelor sociale de către adolescenți, ca parte a unui program-pilot menit să combată dependența și efectele negative ale platformelor digitale asupra sănătății mentale. Chiar dacă scopul oficial al măsurii este protejarea tinerilor de riscurile excesivului de informație și cyberbullying, efectele asupra utilizatorilor sunt palpabile.
Printre aceștia se numără și Amy, o fată de 14 ani, a cărei experiență a ilustrat pentru prima dată dramatismul acelor schimbări. „Știam că încă mă voi adapta, dar pentru prima dată am simțit cât de mult îmi controlează viața telefonul”, a declarat ea, explicând cum rupe de la o zi la alta rutina zilnică, inclusiv interacțiunile online, pe care le considera până acum parte integrantă a vieții ei.
Deja, Amy vorbește despre senzația de „deconectare” și despre dificultățile de a găsi alte motive de socializare. În plus, ea recunoaște că, fără acces la platforme precum Instagram sau TikTok, timpul petrecut acasă s-a triplicat, însă nu neapărat într-un mod benefic: „Am mai mult timp, dar nici nu știu ce să fac cu el. Simțeam că parte din viața mea socială se desfășoară pe telefon, iar acum parcă totul s-a oprit”.
Impactul măsurilor asupra sănătății mentale și a vieții sociale
Experiențele tinerilor precum Amy sunt însoțite de preocupări din partea specialiștilor în sănătatea mentală și educație. Psihologii atrag atenția asupra faptului că, deși interdicția poate avea beneficii, impactul psihologic trebuie monitorizat cu atenție. O alternativă de succes trebuie să includă strategii de a înlocui timpul petrecut pe rețele cu activități sănătoase, precum sport sau hobby-uri creative.
„Este esențial ca aceste măsuri să fie însoțite de sprijin pentru tineri, pentru ca restricțiile să nu devină o sursă de frustrare sau izolare”, explică un specialist în psihologie adolescentină. În plus, el adaugă că părinții, cadrele didactice și comunitățile trebuie să colaboreze pentru a ajuta tinerii să treacă cu bine peste această perioadă de tranziție.
Un experiment social cu efecte încă de măsurat pe termen lung
Deși măsura din Australia este încă la început și se impune o perioadă de timp pentru a evalua rezultatele, ea deschide discuții importante despre rolul rețelelor sociale în viața tinerilor și riscurile asociate cu utilizarea excesivă a tehnologiilor digitale. Criticii acuză inițiativa de a impune restricții restrictive fără a oferi alternative concrete, în timp ce susținătorii o consideră un pas necesar pentru a ține sub control dependența și efectele negative.
Pe măsură ce zilele trec, adesea apare întrebarea dacă astfel de măsuri pot fi replicabile și în alte state, având în vedere complexitatea și diversitatea situației. În timp ce autoritățile australiene monitorizează și ajustează strategiile, rămâne de văzut dacă tinerii vor reuși să își regăsească echilibrul între conectare și deconectare, pentru a-și proteja sănătatea mentală și a avea o relație sănătoasă cu tehnologia.
