O propunere legislativă controversată, care vizează abrogarea unor legi ce incriminează fascimul, a stârnit dezbateri aprinse în spațiul public. Inițiativa legislativă, care a fost afișată pe site-ul Senatului, ar putea duce la legalizarea negaționismului Holocaustului și la reabilitarea unor criminali de război. Proiectul de lege a generat reacții puternice din partea unor personalități și instituții.
Principalele prevederi ale propunerii legislative
Textul propune abrogarea mai multor acte normative, inclusiv Legea nr. 217/2015 și Ordonanța de Urgență 31/2002. Aceste legi interzic organizațiile, simbolurile și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și promovează cultul persoanelor vinovate de crime împotriva umanității. Motivarea propunerii legislative acuză aceste legi că ar încălca Constituția pe multiple planuri, de la libertățile individuale până la apărarea intereselor naționale.
Potrivit documentului, abrogarea acestor legi ar reprezenta o „trădare a strădaniilor înaintașilor” și ar favoriza selectiv anumite grupuri etnice. De asemenea, se menționează că formulările ambigue ar oferi posibilități de interpretare abuzivă din partea aparatului administrativ și juridic. Eliminarea Ordonanței de Urgență 31/2002 ar putea conduce la legalizarea negaționismului Holocaustului, precum și la posibilitatea apologiei criminalilor de război.
Reacții puternice în urma propunerii legislative
Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, a declarat că, în configurația actuală a Parlamentului, această propunere legislativă nu are șanse de reușită. Totuși, acesta a avertizat că proiectul trebuie privit ca un semnal de alarmă. „Dacă partidele pro-europene și democrate nu își asumă cu maturitate guvernarea pot genera terenul fertil pentru ca în 2028 extrema dreaptă să devină un actor politic de prim rang”, a afirmat Florian.
Legea 241/2025 și OUG 31/2002 au fost contestate în trecut la Curtea Constituțională, care a respins toate contestațiile. Propunerea legislativă a stârnit îngrijorare în rândul unor organizații și personalități care luptă împotriva extremismului și a negaționismului. Aceștia au subliniat importanța menținerii unui cadru legislativ care să prevină și să combată incitarea la ură și discriminare.
Lista parlamentarilor care au propus legea
Propunerea legislativă este semnată de mai mulți parlamentari din diferite partide. Aceștia includ: Aldea Valentina-Mariana (POT), Barcari Dorina (AUR), Bem Cristian (SOS), Cerva Nadia-Cosmina (SOS), Cușnir Rodica (SOS), Dîrlău Andrei-Emil (AUR), Gheorghe Daniel-Paul-Romeo (Neafiliat), Ghiță Robert-Daniel (POT), Lavric Sorin (AUR), Manea Dumitru (SOS), Onea Olga (Neafiliat), Păucean-Fernandes Luminița (AUR), Pintea Paul-Ciprian (POT), Robe Liviu Sorin (POT), Vântu Cristian (AUR), Vela Gheorghe (POT), Vlăescu Virgiliu-George (AUR), Alecu Robert (Neafiliat), Baş Ana-Marcela (SOS), Caragaţă Florin (SOS), Cîmpianu Andreea-Petronela (SOS), Ciubuc Ciprian (SOS), Coarnă Dumitru (Neafiliat), Constantinescu Andra-Claudia (Neafiliat), Făget Mădălin-Laurenţiu (Neafiliat), Gavrilă Anamaria (POT), Goidescu Ionel (SOS), Groza Călin-Florin (Neafiliat), Ion Nicolae-Mirel (SOS), Ionescu Tudor (SOS), Irimia Ancuţa-Florina (POT), Lăzăroi Ioan (SOS), Macovei Ilie Simona-Elena (SOS), Nagy Vasile (SOS), Oltenaşu Sorin-George (SOS), Pascalini Nini-Alexandru (SOS), Plopeanu Rodica (Neafiliat), Ţiu Mihai-Adrian (SOS), Toader Elena-Laura (SOS), Vârgă Mariana (Neafiliat), Vedinaş Verginia (SOS), Vidra Vlad-Andrei (SOS).
