AUR propune eliminarea UDMR din Parlament prin revizuirea pragului electoral

AUR propune modificarea pragului electoral pentru a limita accesul UDMR în Parlament

Partidul extremist AUR a depus joi un proiect de lege care are potențialul de a schimba fundamental modul în care se formează Parlamentul României, prin creșterea pragului electoral la un nivel ce ar putea reduce simțitor șansele de a fi reprezentată formațiunea maghiară UDMR. Această inițiativă, inițial anunțată ca o simplă propunere de ajustare a legislatiei electorale, capătă accente controversate, în condițiile în care AUR are o istorie de poziții extremiste și uneori violente împotriva minorităților naționale, în special a maghiarilor.

Propunerea de modificare a pragului electoral: un atac la reprezentarea UDMR?

Proiectul depus de formațiunea condusă de George Simion prevede, potrivit comunicatului oficial, majorarea pragului de reprezentare de la 4% la 8%. În plus, legea propusă aliniează noile reguli la realitatea electorală, stabilind un nou criteriu care le cere partidelor să fie prezente în cel puțin opt județe pentru a putea accede în Parlament, față de patru până acum.

Această măsură are un scop clar, așa cum o explică reprezentanții AUR: „Pentru a preveni fragmentarea excesivă a scenei politice și pentru a asigura o mai mare stabilitate guvernamentală, considerăm necesară această ajustare a pragului electoral”. Cu toate acestea, în spatele justificărilor aparent tehnice, se ascunde o strategie vizând în primul rând UDMR, partidul care reprezintă comunitatea maghiară din România și care are o prezență constantă în Parlament, chiar dacă uneori criticată de formațiunea naționalistă.

Reamintim că, în ultimele luni, AUR și-a exprimat public poziții extremiste, atacând frecvent drepturile minorităților și promovând discursuri xenofobe și naționaliste dure. Împotriva UDMR, discursurile lor au devenit tot mai dure, încercând să pună sub semnul întrebării legitimitatea reprezentării maghiarilor și chiar să limiteze influența acestora în instituțiile statului.

Contextul electoral și implicațiile pentru scena politică românească

Întreaga initiativă survine într-un moment în care scena politică românească devine tot mai fragmentată, iar partidele mici, în special cele care nu ating pragul electoral, rămân excluse din Parlament, pierzând astfel o platformă de exprimare. Creșterea pragului la nivelul propus de AUR ar putea avea efectul de a marginaliza și mai mult formațiunile cu baze electorale restrânse, în special UDMR, care, deși are un suport solid în rândul comunității maghiare, nu atinge întotdeauna pragul de 8% la nivel național.

Astfel, această modificare legislativă poate fi interpretată ca o încercare de a reduce influența reprezentanților minorităților în politică, o miză cu un impact de durată pentru echilibrul democratic al țării. O astfel de măsură nu doar că ar limita posibilitatea UDMR de a intra în Parlament, dar ar putea, de asemenea, să deschidă un precedent pentru alte inițiative similare, îngreunând vizibilitatea și vocea minorităților.

Reacțiile și riscurile unei inițiative controversate

Deocamdată, poziția altor partide și a analistilor politici a fost de condamnare a inițiativei AUR, considerând-o un pas în direcția unui model electoral mai restrictiv și mai polarizant. Însă, liderii AUR susțin că această schimbare este „în deplină linie cu nevoia de a consolida sistemul electoral românesc și de a evita strategii de manipulare și fragmentare inutilă”.

Potrivit experților în drept electoral, modificarea pragului de reprezentare trebuie să fie făcută cu foarte mare grijă, pentru a evita consecințe nedorite asupra pluralismului politic și reprezentativității parlamentare. În timp ce inițiatorii acestei propuneri spun că scopul este de a asigura stabilitate, criticii avertizează că astfel de măsuri pot avea consecințe negative asupra democrației și pot fi interpretate ca un obstacol în calea reprezentării legitime a minorităților.

Deocamdată, inițiativa AUR a fost depusă și urmează să fie dezbătută în comisiile parlamentare. Rămâne de văzut dacă va trece de procedurile legislative și dacă va fi adoptată în forma propusă sau, eventual, ajustată. În orice caz, ea a reușit să atragă atenția asupra unei tendințe mai largi de redefinire a sistemului electoral, în timp ce scena politică se află sub un semn tot mai mare de întrebare privind impactul pe termen lung asupra echilibrului democratic în România.

Ioana Radu

Autor

Lasa un comentariu