AUR propune schimbarea sistemului de vot pentru alegerile locale: două tururi pentru primari și președinți de Consilii Județene
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus recent în Parlament o inițiativă legislativă menită să reformeze modul în care sunt aleși liderii autorităților locale din țară. Propunerea vizează introducerea sistemului de vot în două tururi pentru alegerile primarilor și ai președinților de Consilii Județene, o schimbare semnificativă care poate influența pe termen lung dinamica politică la nivel local.
Schimbare majoritară pentru alegerile locale
Inițiativa AUR propune modificarea Legii nr. 115/2015, astfel încât pentru obținerea mandatului de primar sau președinte de Consiliu Județean, candidatul trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate—adică peste 50%—în cadrul primului tur de scrutin. În cazul în care niciun candidat nu reușește să atingă această cifră, se va organiza un tur suplimentar între cei doi candidați cu cele mai multe voturi, ciclând astfel procesul de votare până când unul dintre aceștia va obține sprijinul majorității alegătorilor.
Această metodă versus sistemul actual, care în multe cazuri favorizează candidatul cu cele mai multe voturi într-un singur tur, a fost considerată de inițiatori o soluție pentru a crea alegeri mai corecte și mai reprezentative. “Este nevoie de un sistem care să asigure legitimitate mai largă pentru aleși, pentru a evita situații în care câștigătorul nu are sprijinul majorității alegătorilor,” afirmă liderii AUR, care speră ca această schimbare să reducă disputele și contestările postelectorale.
Context și precedente în sistemul electoral românesc
De-a lungul timpului, alegerile locale din România au fost marcate de controverse legate de rezultatele directe ale turului unic. În multe cazuri, primarii ajung în funcție fără a avea sprijinul majorității cetățenilor, datorită faptului că au câștigat doar în primul tur cu un procent modest. În alte situații, alegerile au fost contestate sau au degenerat în scandaluri, ceea ce a crescut presiunea pentru reformarea sistemului electoral local.
Introducerea sistemului în două tururi pentru alegerile locale nu este o idee nouă în peisajul politic românesc, ci un model testat în alte state din Europa, unde a demonstrat că aduce o reprezentativitate mai ridicată și legitimează mai solid autoritatea aleșilor. În prezent, însă, legislația românească acordă libertate alegerilor locale să decidă forma de scrutin, fără a limita opțiunea la un singur sistem la nivel național.
Impactul politicienilor și reacțiile oficiale
Inițiativa AUR a fost primită cu interes și o anumită reticență de către principalele formațiuni politice. PSD, PNL și USR au exprimat, până acum, opțiuni diferite sau au optat pentru o poziție rezervată, invocând necesitatea unei discuții ample și a unor studii de impact. Pentru susținătorii AUR, această reformă ar putea duce la o mai mare stabilitate și responsabilizare a aleșilor locali, dar și la o participare electorală mai semnificativă, odată ce alegătorii ar fi nevoiți să se pronunțe în două etape, evitând astfel situațiile în care câștigătorii sunt aleși cu un sprijin fragil.
Perspective și următorii pași
Deși inițiativa legislativă a fost depusă în fața Parlamentului, procesul de adoptare va fi unul lung și dificil, implicând dezbateri în comisii, eventuale modificări și, în cele din urmă, votul în plen. Susținătorii acestei propuneri speră ca, odată adoptată, aceasta să fie un instrument eficient de întărire a instituțiilor locale și de consolidare a democrației românești.
Indiferent de rezultatul final, schimbarea propusă marchează o etapă importantă în discursul despre reformele necesare în sistemul electoral românesc. În timp ce unii privesc cu scepticism această modificare, alții o consideră un pas firesc spre un mecanism de alegere mai transparent și mai reprezentativ, care să răspundă nevoilor societății din ce în ce mai interesate de legitimitate și responsabilitate la nivelul comunităților locale.
