Conform Descopera: Temperatura medie zilnică a suprafeței oceanelor a atins un nou record istoric, ridicându-se la 21,1 grade Celsius la data de 22 august, conform datelor furnizate de Copernicus Climate Change Service și citate de Autoritatea Națională pentru Cercetare. Această valoare depășește recordul anterior de 21,09 grade Celsius, înregistrat în martie 2024, semnalând o tendință alarmantă de încălzire a apelor globale.
Recorduri neobișnuite în sistemul climatic
Recordul temperaturii oceanice survine într-un moment neașteptat al anului, deoarece maximele anuale sunt, de obicei, atinse în lunile martie-aprilie. Această anomalie este parțial atribuită dezvoltării episodului El Nino în Pacificul tropical, însă autoritățile avertizează că oceanele, care absorb majoritatea surplusului de căldură din atmosfera terestră, joacă un rol crucial în transformarea sistemului climatic global.
Încălzirea accelerată a oceanelor poate declanșa valuri de căldură marine, afectând grav ecosistemele și intensificând fenomene meteorologice extreme la nivel global. Un alt eveniment notabil, petrecut pe 4 august, a constat în desprinderea a aproximativ 76 de kilometri pătrați din limba plutitoare a ghețarului Petermann, situat în nord-vestul Groenlandei.
Acest incident reprezintă cea mai mare pierdere de gheață plutitoare a ghețarului Petermann din 2012 și cel mai semnificativ eveniment de desprindere a gheții în Arctica după anul 2020, conform observațiilor realizate cu ajutorul sateliților Copernicus Sentinel-1. Grosimea gheții pierdute poate ajunge la circa 150 de metri, contribuind la ridicarea nivelului mării.
Implicații pentru circulația oceanică și cercetarea românească
Transformările actuale ridică, de asemenea, semne de întrebare legate de stabilitatea Circulației Meridionale de Răsturnare din Atlantic (AMOC). Un studiu publicat în Nature Climate Change sugerează că instabilitatea acestui sistem de curenți oceanici depinde atât de magnitudinea, cât și de viteza încălzirii globale. O creștere rapidă a temperaturilor ar putea împinge sistemul AMOC spre un punct critic, chiar și la temperaturi mai scăzute decât în cazul unei încălziri lente.
România contribuie activ la înțelegerea acestor fenomene prin cercetări desfășurate la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române. Specialiști precum Silviu Constantin și Virgil Drăgușin utilizează stalagmite din peșterile Carpaților pentru a reconstitui evoluția climei nord-atlantice pe parcursul a mii și zeci de mii de ani.
De exemplu, arhiva climatică din Peștera Cloșani oferă informații valoroase despre schimbările climatice și circulația atmosferică din trecutul Europei de Est și al Atlanticului de Nord. Analiza datelor provenite din sateliți, măsurătorile oceanice și studiul acestor arhive naturale converg în a evidenția o transformare climatică profundă, ale cărei efecte se acumulează treptat în timp, cu potențiale consecințe pe termen lung.
Sursa: Descopera
