Curtea Europeană de Conturi ridică semne de întrebare asupra programelor Erasmus+ și AgoraEU
Curtea de Conturi Europeană a emis joi două avize critice privind programele Erasmus+ și AgoraEU, finanțate de Uniunea Europeană, atrăgând atenția asupra unor posibile deficiențe în guvernanța și mecanismele de evaluare a performanței acestora. Principalele obiecții se referă la modul în care sunt structurate aceste inițiative, în special în ceea ce privește capacitatea lor de a măsura eficiența și de a asigura asumarea responsabilității pentru fondurile alocate. Noile propuneri de finanțare pentru perioada 2028-2034, formulate de Comisia Europeană, vizează nu doar majorarea bugetelor, ci și simplificarea programelor prin fuzionarea mai multor inițiative existente.
Deficiențe în monitorizarea fondurilor și evaluarea performanței
În cadrul planului pentru următorul cadru financiar multianual, Comisia Europeană propune o creștere semnificativă a finanțării pentru Erasmus+, cu un buget total de peste 40 de miliarde de euro, cu peste 10 miliarde de euro mai mult decât în perioada anterioară. Acesta va continua să susțină mobilitatea în scopuri educaționale, dar va include și finanțare pentru acțiuni de solidaritate și voluntariat. Programul AgoraEU va centraliza, la rândul său, o serie de programe existente, precum „Europa creativă” și „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, într-un singur program cu un domeniu de acoperire mai larg, având un buget propus de 8,6 miliarde de euro, aproape dublu față de cel anterior. Auditorii au evidențiat însă riscuri asociate cu această fuziune, precum potențiale suprapuneri și lipsa unei clarități suficiente în ceea ce privește repartizarea bugetului și coordonarea eficientă.
Auditorii au criticat lipsa unor justificări clare pentru majorările bugetare propuse, menționând că nu există o explicație consistentă pentru creșterea fondurilor, fie că este vorba despre extinderea numărului de beneficiari, absorbția efectelor inflației sau creșterea numărului de acțiuni finanțate. În opinia Curții de Conturi Europene, mecanismele de monitorizare a performanței par insuficiente pentru a evalua eficacitatea, eficiența și raportul costuri-beneficii al programelor. În plus, flexibilitatea de a realoca resurse între programele finanțate ridică îngrijorări cu privire la planificarea pe termen lung și stabilitatea necesare pentru o implementare eficientă a politicilor.
Nevoia de clarificare privind mecanismele de finanțare
În plus, auditorii au pus sub semnul întrebării utilizarea implicită a modelului de finanțare nelegată de costuri în acordarea granturilor, considerând că acesta ar putea să nu fie întotdeauna cel mai adecvat mecanism. Recomandarea este ca regulamentele propuse să ofere o mai mare claritate cu privire la utilizarea diferitelor mecanisme de finanțare și la situațiile în care ar trebui aplicate soluții alternative. Având în vedere că ambele programe au o sferă de acoperire extinsă dincolo de granițele Europei, auditorii subliniază necesitatea de a stabili în mod clar drepturile de audit, în special în ceea ce privește beneficiarii din țările terțe.
În contextul acestor evaluări, Comisia Europeană va trebui să răspundă obiecțiilor Curții de Conturi și să ofere clarificări cu privire la modul în care vor fi abordate deficiențele semnalate înainte de aprobarea finală a planurilor de finanțare pentru perioada 2028-2034.
