Clujul în vizor: cerere pentru schimbarea denumirilor străzii Radu Gyr și a Bibliotecii „Octavian Goga”
Orasul Cluj-Napoca se află în fața unei noi dezbateri legate de valorile memoriei și simbolurilor naționale. O organizație civică ar putea determina autoritățile locale să ia în considerare schimbarea denumirilor a două dintre cele mai installate și controversate simboluri ale orașului: strada Radu Gyr și Biblioteca Județeană „Octavian Goga”. Demersul vine în contextul apariției Legii Vexler, care stipulează clar interdicția promovării persoanelor asociate cu regimuri totalitare sau implicate în crime împotriva umanității, mai ales în spațiul public.
Solicitarea oficială și motivele invocate
Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad, cunoscută pentru inițiativele sale de combatere a extremismului, a transmis oficial către autoritățile din Cluj o solicitare fermă de reevaluare a denumirilor amintite. Documentul se bazează pe prevederile Legii nr. 241/2025, numită și Legea Vexler, care a fost adoptată recent în Parlament pentru a elimina din spațiul public simbolurile și numele reprezentând regimurile totalitare sau implicate în crime împotriva umanității. În opinia reprezentanților organizației, păstrarea acestor denumiri reprezintă o „injurie adusă valorilor democratice” și o perpetuare a unor idealuri și convingeri contestabile istoric.
Președintele asociației nu a ezitat să-și exprime poziția aspru, avertizând că [“dacă nu va fi luată o decizie în acest sens, vom fi nevoiți să apelăm la alte măsuri de presiune”], fără a specifica, însă, dacă intenționează să solicite implicarea directă a autorităților locale sau dacă va recurge la alte forme de protest civico-juridic.
Contextul istoric și social al controversei
Denumirea străzii Radu Gyr, poet și promovator al ideologiilor extremiste din perioada interbelică, a fost un subiect sensibil de-a lungul timpului în Cluj și în întreaga țară. În ciuda criticilor aduse acestei personalități pentru implicarea în discursuri condamnabile, ea a rămas pentru mulți locuitori un simbol al tradiției culturale și istoriei locale. Cu toate acestea, existența acestei denumiri a fost întotdeauna însoțită de controverse și tensiuni, mai ales din partea comunităților care au suferit din cauza regimurilor totalitare.
De asemenea, Biblioteca „Octavian Goga”, purtând numele unui poet și politician considerat de unii promotori ai tradiției naționaliste, a fost, de asemenea, criticată în ultimii ani pentru înrudirea simbolică cu anumite aspecte ale trecutului controversat. În contextul actual, însă, ponderarea valorilor și simbolurilor istorice față de noile prevederi legislative a devenit o chestiune de interes public și de responsabilitate civică, mai ales în orașe cu o diversitate etnică și culturală.
Perspectiva autorităților și implicațiile legislative
Până în prezent, reprezentanții Consiliului Local și ai Primăriei Cluj-Napoca păreau rezervați în privința acestei solicitări. Într-un comunicat oficial, aceștia au afirmat că vor analiza în detaliu cererea și se vor consulta cu specialiști istorici și comunități locale, pentru a lua o decizie în concordanță cu noile prevederi legale și cu dorințele cetățenilor. În același timp, un oficial al primăriei a subliniat importanța „respectării principiilor de democrație și a memoriei istorice, cu atât mai mult în contextul legislației actuale”.
Este de așteptat ca proiectul de hotărâre sau notificarea oficială a organizației civice să genereze un amplu dialog public, în care diversele voci – de la istorici, lideri religioși și reprezentanți ai minorităților – să-și exprime punctul de vedere cu privire la această temă sensibilă.
Etapa următoare și implicațiile pe termen lung
Decizia finală urmează să fie luată în următoarele săptămâni, dar alternativa de păstrare a denumirilor sau de înlocuire a acestora cu altele neutre sau moderne va genera, cu siguranță, reacții variate în sânul comunității clujene. Pentru mulți, această inițiativă reprezintă o oportunitate de a reevalua și de a moderniza memoria colectivă, evitând glorificarea unor figuri controversate.
În timp ce dezbaterile continuă, autoritățile trebuie să găsească un echilibru între respectarea legii, dorința de a progresa spre o societate mai inclusivă și nevoia de a păstra o memorie istorică critică și responsabilă. Rămâne de văzut dacă experiența Clujului va trimite un semnal național sau dacă va stârni alte reacții în alte orașe din țară, pentru a face față noilor provocări legate de reinterpretarea simbolurilor trecutului.
