Armata Română, între promisiuni de înzestrare și lecțiile războiului din Ucraina
După decenii de subfinanțare și lipsă de investiții, Armata Română se confruntă cu o nevoie critică de înzestrare, afirmă generalul-maior (r) Dan Grecu. Invitat la podcastul Frontier Defense al G4Media, fostul oficial militar a analizat stadiul actual al capacităților de apărare ale țării, subliniind importanța industriei naționale de profil și vulnerabilitățile existente. Totodată, Grecu a atras atenția asupra lecțiilor de învățat din conflictul din Ucraina.
Înzestrare, o prioritate de securitate națională
Potrivit generalului, Armata Română a suferit serios din cauza lipsei investițiilor în înzestrare după 1989. „Mulți ani de zile, înzestrarea a avut o parte foarte mică din bugetul apărării. În general am avut bani pentru personal, cheltuieli de personal, bani puțini pentru mentenanță la ceea ce exista și și mai puțin pentru înzestrare”, a declarat Grecu. Acesta a respins, de asemenea, dezinformările privind achiziția de armament vechi prin programul european SAFE, subliniind că modernizarea echipamentelor militare este un proces continuu.
Grecu a insistat asupra importanței industriei naționale de apărare considerând-o „o problemă de securitate națională”. Acesta a criticat lipsa unei strategii eficiente de localizare a producției militare în România, similară cu modelul polonez. „Este bine să ai lucrul tău. În situația în care depinzi de altul ca furnizor, și acela are constrângerile lui, poate să fie în aceeași situație ca tine”, a afirmat generalul. El a adăugat că diplomația politică și economică a eșuat în a impune condiții prin care tehnica militară achiziționată să fie produsă în România.
Amenințările din Marea Neagră și lecțiile din Ucraina
Discuția a abordat și vulnerabilitățile României în contextul războiului din Ucraina. Grecu a subliniat necesitatea consolidării apărării de coastă la Marea Neagră, menționând importanța rachetelor antinavă, artileriei și dronelor pentru a interzice accesul inamic. El a confirmat că se acordă o atenție mai mare flancului nord-estic (Marea Baltică) decât celui sud-estic.
Generalul a atras atenția asupra „dronizării” câmpului de luptă, remarcând importanța dronelor FPV în conflictul din Ucraina. În lipsa unei experiențe adecvate, România ar trebui să colaboreze cu vecinii ucraineni pentru instruire. O altă lecție importantă desprinsă din conflictul din Ucraina este necesitatea pregătirii populației, teritoriului și economiei pentru apărare.
Impactul conflictelor externe și viitorul NATO
În ceea ce privește impactul conflictelor externe, Grecu a menționat posibile întârzieri în livrarea interceptorilor pentru sistemul Patriot, din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu. Sistemul de apărare aeriană reprezintă un element crucial pentru protejarea spațiului aerian al țării.
În pofida acestor provocări, generalul s-a arătat optimist cu privire la viitorul NATO. El a subliniat că Articolul 5, referitor la apărarea colectivă, își păstrează caracterul descurajator.
În luna martie, ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a reiterat importanța modernizării armatei și a subliniat că România va continua să investească în capacitățile sale de apărare, inclusiv în achiziționarea de echipamente militare moderne.
