Bucureștiul, analizat la un summit despre urbanism: lipsa de coordonare și soluțiile propuse
Bucureștiul a fost principalul subiect de discuție la Summitul Capitalelor pentru Arhitectură, Urbanism și Administrație, ce a avut loc în perioada 25-26 martie 2026. Urbanistul Peter Bishop, profesor la UCL, a subliniat importanța vieții civice în dezvoltarea urbană, sugerând o abordare diferită de simpla construcție de noi clădiri. Conferința a adus în prim-plan problemele cu care se confruntă Capitala, precum lipsa de coordonare și un plan urbanistic învechit.
Un Plan Urbanistic General depășit și competențe suprapuse
Discuțiile din cadrul summitului au evidențiat dificultățile generate de Planul Urbanistic General (PUG), care nu mai reflectă realitatea urbană, fiind depășit de peste douăzeci de ani. Arhitecta Ileana Tureanu, președintele Uniunii Arhitecților din România (UAR), a punctat faptul că administrația locală încă operează în „paradigma anilor ’90”, remarcând lipsa instrumentelor adecvate, cum ar fi un cadastru actualizat și o arhivă eficientă. Suprapunerea competențelor între Primăria Generală și primăriile de sector generează blocaje decizionale, mai ales în ceea ce privește patrimoniul, unde deciziile sunt centralizate la nivelul Consiliului General.
Participanții la summit au evidențiat necesitatea unor schimbări concrete, bazate pe experiența internațională, precum modelul londonez, unde planul urban este revizuit la fiecare cinci ani. Richard Burdett, profesor la London School of Economics, a menționat importanța protejării zonelor verzi, exemplificând cu „inelul verde” din jurul Londrei. Peter Bishop, cu peste 25 de ani de experiență în planificarea Londrei, a pledat pentru intervenții graduale, bazate pe „idei mari și schimbări mici”.
Inițiative independente și problemele fiscale
Summitul a prezentat și exemple concrete de intervenții urbane inovatoare. Proiectul Grivița 53, dezvoltat de Chris și Tiberiu Mercurian, propune un model de reactivare a spațiului public prin extinderea funcțiunilor. Inițiatorii au ales să conserve clădirea existentă și să o transforme într-un spațiu public, găzduind un teatru independent. Cu toate acestea, ei au semnalat și problemele fiscale: după investiții considerabile, proprietarii sunt supuși unor impozite majorate.
Un alt proiect, „Al treilea spațiu” (Expo Flora) – Parcul Herăstrău, prezentat de Emil Ivănescu, președintele OAR București, a ilustrat tentativele de revitalizare a spațiilor publice în parteneriat cu administrația. Silviu Doboși (AIIR) a subliniat importanța energiei, infrastructurii și instalațiilor în funcționarea orașelor viitorului. Oana Zaharia (INP) a atras atenția asupra necesității unei planificări clare a funcțiunilor după finalizarea proiectelor de restaurare a patrimoniului.
Summitul Capitalelor pentru Arhitectură, Urbanism și Administrație, organizat de OAR București, s-a încheiat pe 26 martie.
