România, peste media europeană în dificultăți de încălzire în sezonul rece
Diferențele majore între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește accesul la încălzire adecvată rămân o realitate dureroasă, iar România se află printre statele cele mai afectate. Conform datelor recente, aproape 20% dintre români nu reușesc să-și mențină locuința suficient de caldă în timpul iernii, depășind semnificativ media europeană de 9,2%. Această situație reflectă nu doar provocările legate de nivelul de trai, ci și disfuncționalitățile sistemice în domeniul energetic și al politicilor sociale.
Contextul european: o problemă de continuitate, dar cu diferențe clare
În ansamblul Uniunii Europene, recent s-a observat o ușoară îmbunătățire în accesul populației la încălzire în sezonul rece al anului 2024. Potrivit datelor, procentul cetățenilor care nu au reușit să se încălzească corespunzător a scăzut față de anii anteriori, semn de o ușoară ameliorare a situației. Această îmbunătățire, însă, nu este vizibilă în toate țările, iar tendințele diferă considerabil de la un stat la altul.
România, printre cele mai afectate țări din UE
Statisticile recente plasează România în categoria națiunilor cu cele mai mari probleme de acces la încălzire. În mediul rural, proporția celor fără posibilitatea de a-și încălzi locuințele adecvat crește semnificativ, atingând chiar și 30%. În capitală și în orașele mari, însă, situația nu este mult mai bună: mulți români se confruntă cu facturi astronomice sau cu lipsa infrastructurii adecvate pentru un sistem de încălzire eficient.
Situația este cu atât mai alarmantă dacă se ține cont de vulnerabilitatea anumitor categorii sociale, precum persoanele în vârstă sau familiile cu venituri reduse. Mulți se văd nevoiți să aleagă între plata facturilor la energie și acoperirea altor necesități esențiale, în condițiile în care prețurile la energie au înregistrat creșteri semnificative în ultimii ani.
Lipsa de investiții și politicile inadecvate
Una dintre cauzele principale ale situației precare în domeniul încălzirii o reprezintă deficitul de investiții în infrastructură și în eficientizarea energetică a locuințelor. Deși există fonduri europene și naționale destinate susținerii proiectelor de modernizare a sistemelor de termoficare și a clădirilor rezidențiale, implementarea efectivă lasă de dorit.
De asemenea, politicile guvernamentale privind sprijinirea populației vulnerabile în plină criză energetică au fost adesea considerate inadecvate sau insuficiente. În condițiile în care prețurile la gaz și electricitate continuă să fie volatile, mulți români rămân captivi în cercul vicios al facturilor mari și al riscului de a rămâne fără căldură în sezonul rece.
Perspective și măsuri pe termen lung
Experții și organizațiile civice solicită o reevaluare a strategiilor naționale pentru asigurarea unui acces corect la încălzire pentru toate categoriile sociale. În plus, se impune accelerarea proiectelor de infrastructură și eficientizare energetică a blocurilor și a locuințelor individuale. În același timp, creșterea nivelului de conștientizare și adoptarea unor soluții inovatoare, precum utilizarea surselor de energie regenerabilă și izolarea termică a clădirilor, pot juca un rol crucial în reducerea decalajului dintre România și celelalte state ale Uniunii.
Pe termen lung, singura cale de a diminua această problemă constă într-un efort coordonat între guvern, autorități locale și mediul privat, pentru a construi un sistem energetic durabil și pentru a asigura că fiecare cetățean are acces la confortul termic esențial pentru sănătate și bunăstare. Într-o perioadă în care crizele energetice devin din ce în ce mai frecvente, prioritatea trebuie să fie o politică națională clară și sustenabilă, capabilă să răspundă provocărilor actuale și viitoare.
