CSM susține că legea avertizorilor de integritate nu se aplică judecătorilor, iar opinia aceasta stârnește critici din partea societății civile
Recent, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un răspuns în care afirmă că legea avertizorilor de integritate – cunoscută oficial ca Legea 361/2022 – nu se aplică judecătorilor. Această poziție oficială a instituției a generat îngrijorare printre reprezentanții societății civile și organizațiile specializate în domeniul justiției, care consideră că situația ridică semne de întrebare cu privire la transparența și responsabilitatea în sistemul judiciar românesc.
Ce prevede legea avertizorilor de integritate și de ce se controversă aplicabilitatea sa
Legea 361/2022, cunoscută și sub denumirea de lege a avertizorilor de integritate, a fost creată cu scopul de a proteja angajații din sectorul public, inclusiv din instituțiile judiciare, care vor să raporteze diverse nereguli, corupție sau alte practici ilegale fără teama de represalii. În esență, legea urmărește dezvoltarea unei culturi a onestității și transparenței în nivelurile administrative și judiciare.
Însă, în răspunsul oficial recent, CSM susține că, în ciuda prevederilor generale, judecătorii nu sunt acoperiți de lege, fapt ce ridică probleme în contextul în care legea ar fi trebuia să asigure un nivel de protecție pentru întreaga categorie a funcționarilor publici, inclusiv magistrați. În expunerea sa, instituția menționează că sistemul judiciar are propriile reglementări și coduri de etică, ceea ce ar justifica excluderea judecătorilor din aplicarea specifică a acestei legi.
Reacțiile societății civile: o poziție critică față de decizie
Organizațiile care garantează drepturile omului și transparența în justiție nu au întârziat să își exprime nemulțumirea față de poziția CSM. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR-CH) a transmis o poziție critică, susținând că răspunsul CSM este problematic și că poziția acestei instituții limitează considerabil mecanismele de protecție pentru funcționarii publici și, în special, pentru judecători.
„Legislația trebuie adaptată pentru a asigura protecție reală și cuprinzătoare tuturor celor care vor să raporteze ilegalități în sistem, inclusiv judecătorilor. Refuzul de a aplica legea trebuie să fie justificat de prevederi exprese și bine argumentate, nu de interpretări care limitează în mod excesiv drepturile cetățenilor și ale magistraților,” a declarat reprezentantul APADOR-CH.
Contextul legislativ și necesitatea unei protecții corespunzătoare
Dezbaterea pe marginea aplicabilității legii avertizorilor de integritate în justiție trebuie analizată în contextul mai larg al eforturilor naționale și europene de a combate corupția și de a asigura transparența în autoritatea judiciară. În Uniunea Europeană, statul de drept și integritatea sistemului judiciar sunt considerate piloni fundamentali, iar legislația națională trebuie să fie în concordanță cu aceste valori.
În ultimele luni, au fost semnale tot mai frecvente despre neclarități și rezerve în aplicarea legii în sectorul public, iar opinia exprimată de CSM doar adâncește aceste disensiuni. În opinia experților în justiție, o clarificare rapidă și transparentă este vitală pentru consolidarea încrederii în sistemul judiciar, mai ales în contextul unor investigații de corupție și gestionare a ilegalităților din interiorul instituțiilor de justiție.
Perspectivele viitoare
Deocamdată, legea pare să fie interpretată într-un mod ce exclude judecătorii din sfera protecției acordate avertizorilor de integritate, însă opinia societății civile este clară: sistemul judiciar trebuie să promoveze și să aplice aceleași standarde de protecție pentru toți angajații, indiferent de funcțiile pe care le dețin.
Uniunea Europeană continuă să push-eze pentru o reformă legislativă care să asigure transparență și responsabilitate efectivă în instituțiile publice din România, iar poziția CSM, dacă nu va fi adaptată, riscă să alimenteze percepția de lipsă de voință politică pentru reforme profunde în justiție.
În timp ce autoritățile pregătesc eventuale modificări legislative, magistrații și oamenii de bine din domeniu rămân conștienți că protecția avertizorilor de integritate trebuie să devină un pilon solid în lupta împotriva corupției, nu doar o formalitate legislativă. În accepțiunea actuală, însă, pare că neclaritatea și limitele sunt încă departe de a fi depășite.
