Antarctica, un continent înghețat cu o istorie verde
Antarctica, acoperită astăzi de un strat gros de gheață, a cunoscut în trecut o transformare radicală. Cercetările recente dezvăluie faptul că, în urmă cu milioane de ani, continentul înghețat era, de fapt, un tărâm cu vegetație abundentă. Această schimbare dramatică a peisajului terestru a fost determinată de modificări climatice majore și de evoluții geologice semnificative.
„Cei mai mulți specialiști ar spune că stratul de gheață s-a format pentru prima dată în urmă cu 34 de milioane de ani”, explică Eric Wolff, paleoclimatolog la Universitatea din Cambridge. Înainte de această perioadă, Antarctica ar fi semănat cu peisajele din nordul Canadei de astăzi, cu o combinație de tundră și păduri de conifere. Temperaturile globale au jucat un rol crucial în această transformare. Planeta era cu aproximativ 14 grade Celsius mai caldă acum 50 de milioane de ani.
Scăderea temperaturilor și formarea gheții
Pe parcursul a 16 milioane de ani, temperaturile au scăzut constant. La granița dintre perioadele Eocen și Oligocen, acum 34 de milioane de ani, clima era cu aproximativ 8 grade Celsius mai caldă decât cea actuală. Cu toate acestea, a fost atins un punct critic, care a marcat începutul procesului de înghețare. Doi factori principali au contribuit la această tranziție.
Primul a fost scăderea concentrației de dioxid de carbon (CO2) din atmosferă. Acum 60-50 de milioane de ani, nivelul de CO2 era de 2,5 până la 5 ori mai mare decât cel de astăzi. Reducerea acestui gaz cu efect de seră a dus la răcirea planetei, favorizând formarea gheții. Al doilea factor a fost legat de tectonica plăcilor și apariția Pasajului Drake. Separarea definitivă a Americii de Sud de Antarctica a dus la deschiderea acestui pasaj, creând Curentul Circumpolar Antarctic. Acest curent izolează Antarctica de masele de aer cald, menținând-o într-un „congelator” natural.
Dovezi din sedimentele oceanice
Cercetătorii au reușit să reconstituie această tranziție analizând „semnăturile” chimice din sedimentele oceanice. Analiza izotopilor de oxigen din cochiliile creaturilor marine antice a evidențiat o schimbare bruscă în urmă cu 34 de milioane de ani. Deoarece gheața continentală captează izotopii mai ușori de oxigen, oceanele au rămas cu o concentrație mai mare de izotopi grei. Aceasta a oferit o dovadă clară a momentului în care gheața a început să se acumuleze pe continent.
„Este cu siguranță posibil ca Antarctica să devină din nou verde”, afirmă Tina van de Flierdt, geochimist la Imperial College London. Deși este improbabil ca activitatea umană să ducă la topirea completă a calotei glaciare în viitorul apropiat, specialiștii avertizează asupra importanței monitorizării acestei probleme. Datele recente arată că Antarctica pierde anual cantități semnificative de gheață.
