Blocaje în accesul pacienților cronici la investigații medicale: Organizațiile cer intervenția Ministerului Sănătății
București – Mai multe organizații de pacienți solicită intervenția urgentă a Ministerului Sănătății și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), după ce accesul pacienților cronici la investigații paraclinice de înaltă performanță a fost grav afectat. Modificările legislative intrate în vigoare la 1 ianuarie 2026 au condus la restricții majore, îngreunând monitorizarea stării de sănătate a pacienților.
Inițiativa aparține Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN), care a reunit mai multe organizații pentru a semnala problema. Potrivit acestora, noile reglementări permit decontarea unei singure investigații de înaltă performanță sau de medicină nucleară pe an pentru pacienții care beneficiază de bilete de trimitere de tip Monitor M3-M8. Această limitare are consecințe directe asupra accesului la investigații vitale.
Scăderi dramatice în numărul investigațiilor
Efectele noilor măsuri sunt deja vizibile. Datele colectate de la furnizorii de servicii paraclinice de radiologie și imagistică medicală arată o scădere de aproximativ 47% a numărului total de investigații de tip Monitor M3-M8 în ianuarie 2026, comparativ cu media trimestrului IV din 2025. Scăderile sunt semnificative chiar și în cazul afecțiunilor care necesită evaluări repetate.
Pentru bolile cardiovasculare, scăderea a fost de 58%, pentru cele neurologice de 46%, iar pentru bolile cerebrovasculare de 45%. Aceste cifre îngrijorează, având în vedere importanța monitorizării constante pentru pacienții cronici și impactul potențial al amânării investigațiilor asupra evoluției bolilor.
Impactul asupra pacienților și lipsa clarității legislative
Consecințele acestei situații se resimt direct asupra pacienților, care se confruntă cu amânarea investigațiilor, monitorizare întârziată și, în unele cazuri, costuri suplimentare. Eduard Pletea, președintele APAN, subliniază importanța timpului în cazul bolilor neurodegenerative, precum scleroza multiplă. “În scleroza multiplă, timpul contează enorm. România are deja o întârziere medie de diagnostic de aproximativ 3,5 ani, iar dacă și monitorizarea ajunge să fie întârziată, riscul de progresie și complicații crește”, a declarat Pletea.
Situația este agravată de lipsa unei interpretări unitare a noilor reguli. Furnizorii aplică reguli diferite, ceea ce duce la situații absurde, precum solicitarea refacerii biletelor de trimitere sau refuzul investigațiilor. În plus, Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate nu facilitează verificarea simplă a istoricului investigațiilor pacienților.
Organizațiile de pacienți au adresat o serie de solicitări autorităților competente. Acestea includ revizuirea urgentă a cadrului legal, posibilitatea decontării distincte a investigațiilor recomandate pe același bilet de trimitere și exceptarea pacienților cu necesități speciale de la aceste limitări. Se cere, de asemenea, o clarificare rapidă și unitară a modului de aplicare a legislației, pentru a asigura un acces real și echitabil la investigațiile necesare.
