ANAF, la mâna SRI: Platforma de Date APIC, un proiect de zeci de milioane de euro, învăluit în mister
București – Platforma APIC, un sistem informatic menit să eficientizeze colectarea taxelor și să lupte împotriva evaziunii fiscale, se dovedește a fi un proiect controversat. Dezvoltat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu un termen limită de finalizare stabilit pentru decembrie 2025, APIC a fost atribuit prin ordonanță de urgență către Rasirom, regia autonomă controlată de Serviciul Român de Informații (SRI). Decizia a ridicat semne de întrebare cu privire la transparența și costurile proiectului, în condițiile în care autoritățile refuză să ofere detalii despre stadiul implementării și sumele cheltuite.
Consultări de piață eșuate și atribuire directă către sri
În noiembrie 2022, Ministerul Finanțelor a inițiat o consultare a pieței pentru achiziția de produse și servicii necesare implementării platformei Big Data APIC. Scopul era de a obține estimări de costuri și a se asigura că caietul de sarcini corespunde realității. Participanții au estimat un cost mediu de 104 milioane de lei. Consultările au continuat, cu o a doua rundă în mai 2023, când estimările financiare au scăzut la 67 de milioane de lei.
În pofida consultărilor cu firme din domeniu, Ministerul Finanțelor a decis să atribuie contractul direct către Rasirom, prin intermediul unei ordonanțe de urgență, în noiembrie 2023. Motivul invocat de autorități a fost necesitatea de a respecta termenul limită impus de PNRR și de a asigura securitatea financiară a statului. Ordonanța stipulează că Rasirom devine contractor-integrator al elementelor de securitate națională din „hub-ul financiar” al ministerului. Andrei Miftode, subsecretar de stat în Ministerul Economiei, a subliniat îngrijorări legate de accesul la datele financiare sensibile, lipsa justificării urgenței și impredictibilitatea normelor.
Ce elemente sunt considerate „cu componentă de securitate națională”?
Deși APIC are ca scop identificarea contribuabililor cu risc fiscal, decizia de a implica SRI în implementarea proiectului a stârnit controverse. Criticii au invocat lipsa de transparență și riscul de abuzuri. Consiliul Legislativ a atras atenția asupra lipsei de claritate și coerență a ordonanței de urgență. Un raport al Curții de Conturi menționează că, în februarie 2025, la peste un an de la atribuirea contractului către Rasirom, proiectul se afla încă în stadiul analizei cerințelor funcționale.
Expertul în eguvernare, Andrei Nicoară, a subliniat că discuția despre accesul SRI la datele financiare este depășită, având în vedere platforma „SII Analytics” a SRI, lansată în 2019. El a adăugat că, din punctul său de vedere, focusul nu trebuie să fie pe tehnologie, ci pe prelucrarea datelor personale, problematică din punct de vedere al respectării drepturilor omului.
Conform datelor disponibile, Rasirom a încasat peste 60 de milioane de euro pentru implementarea a trei obiective din PNRR, fără a oferi detalii despre modul în care sunt cheltuite aceste fonduri. Regia a precizat că nu a utilizat proceduri de achiziții publice pentru echipamentele necesare proiectului.
