Conform Playtech.ro: Mitul „ambulanței care fură copii” a reînviat violența în România
O imagine surprinsă pe o rețea de socializare, în care apare o ambulanță însoțită de un desen sugestiv, a stârnit din nou îngrijorare și a readus în prim plan mitul urban al „ambulanțelor care fură copii”, declanșând reacții violente în mai multe localități din țară. Fenomenul nu este nou și a mai generat incidente similare în trecut, demonstrând fragilitatea informației vehiculate online și capacitatea acesteia de a inflama spiritele.
Această falsă alarmă, deseori alimentată de lipsa de informare sau de intenții malițioase, se bazează pe o poveste nerealistă, dar care captează imaginația, mai ales a persoanelor vulnerabile sau cu o predispoziție spre credința în conspirații. Reprezentanții autorităților medicale și polițienești au intervenit în repetate rânduri pentru a demonta aceste zvonuri, însă impactul emoțional al poveștii pare să depășească de fiecare dată eforturile de clarificare.
Repercusiuni ale dezinformării în 2018
În anul 2018, același mit a provocat acte de violență fizică și vandalism în diverse regiuni ale României. Deși nu există statistici centralizate, numeroase relatări din presa vremii indică agresiuni împotriva ambulanțierilor sau a persoanelor care se aflau în apropierea vehiculelor de urgență, considerate a fi implicate în presupuse răpiri. Aceste incidente au pus în pericol personalul medical, care se afla în misiune de salvare, și au generat un climat de frică și neîncredere.
Pe fondul acestor evenimente, Serviciul de Ambulanță Județean (SAJ) Vrancea a fost nevoit să emită un comunicat oficial pentru a dezminți vehement astfel de informații. Reprezentanții instituției au subliniat că ambulanțele sunt dedicate exclusiv transportului pacienților către unitățile medicale și că personalul medical își desfășoară activitatea în conformitate cu protocoalele legale și etice.
Mecanisme de propagare și combatere
Propagarea acestor zvonuri se face, de obicei, prin intermediul rețelelor de socializare și al aplicațiilor de mesagerie, unde informațiile false circulă rapid și ajung la un număr mare de persoane, adesea fără o verificare prealabilă a veridicității lor. Lipsa unei alfabetizări digitale corespunzătoare în rândul unor segmente ale populației contribuie semnificativ la credibilitatea acestor „știri”.
Autoritățile continuă să lupte împotriva acestui tip de dezinformare prin comunicate de presă, campanii de conștientizare și prin colaborarea cu platformele online pentru identificarea și eliminarea conținutului fals. Cu toate acestea, lupta împotriva miturilor urban perpetuate în mediul digital rămâne o provocare constantă pentru societatea contemporană.
Incidentele recente, deși nu la fel de extinse ca în 2018, confirmă persistența acestui mit periculos.
Sursa: Playtech.ro
