Mii de orașe din SUA își transformă străzile în teren de supraveghere cu ajutorul inteligenței artificiale, ridicând semnale de alarmă cu privire la drepturile civile și libertățile individuale. Sistemele automate de recunoaștere a numerelor de înmatriculare (ALPR), instalate inițial pentru gestionarea traficului și siguranță, sunt acum integrate cu AI, creând baze de date vaste și accesibile, capabile să monitorizeze în detaliu deplasările cetățenilor.
Străzile americane, rețea de supraveghere 24/7
Tehnologia ALPR, care folosește camere pentru a scana numerele de înmatriculare ale vehiculelor, datează din anii ’70, dar evoluția ei rapidă și integrarea cu AI au generat îngrijorări majore. Aceste sisteme nu doar colectează date despre numerele de înmatriculare, ci și imagini ale mașinilor și informații despre momentul în care au trecut pe lângă camere. Datele sunt apoi stocate și pot fi accesate de diverse agenții, inclusiv cele de aplicare a legii. Compania FLOCK Safety este unul dintre cei mai mari furnizori ai acestor sisteme, având contracte în peste 3.000 de comunități din SUA.
Contractele cu autoritățile locale sunt pe termen lung și implică sume considerabile. Spre exemplu, orașul Johnson City, Tennessee, a încheiat un contract pe zece ani, în valoare de opt milioane de dolari, cu FLOCK. Richmond, Virginia, a plătit peste un milion de dolari companiei în decursul unui an, chiar dacă există opoziție din partea unor locuitori. Cu toate acestea, studiile științifice care să ateste eficiența acestor sisteme în reducerea criminalității sunt puține și nu demonstrează un impact clar.
Datele sensibile, expuse riscurilor
Ceea ce îngrijorează cel mai mult experții este modul în care datele colectate sunt folosite și distribuite. SUA nu dispune de o legislație federală comparabilă cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) al Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că datele personale pot fi colectate, stocate și partajate cu mai puțină transparență. Jess REIA, cercetător în politici de tehnologie și guvernanță a datelor la Universitatea din Virginia, subliniază că acest lucru este cu atât mai grav cu cât autoritățile guvernamentale caută modalități de a viza anumite comunități.
Riscurile sunt reale și au fost deja demonstrate. Bazele de date ALPR au fost folosite de agențiile federale de imigrație, inclusiv pentru a monitoriza comunitățile de imigranți. Un caz deosebit de controversat s-a înregistrat în Texas, unde autoritățile au accesat datele companiei FLOCK într-o anchetă legată de avort. Aceste exemple ilustrează potențialul ca aceste sisteme să fie utilizate în scopuri diferite de cele inițiale, restrângând libertățile individuale.
O rezistență civică fragilă
Organizațiile pentru drepturile civile, precum ACLU și Electronic Frontier Foundation, avertizează asupra acestor riscuri de ani de zile. Au apărut, de asemenea, inițiative civice, precum DeFlock, care își propun să documenteze răspândirea rețelelor de cititoare automate și să ajute comunitățile să reziste instalării lor. Răspunsul legislativ este însă fragmentat.
Legea Driver Privacy Act, aflată în dezbatere în statul Washington, încearcă să reglementeze utilizarea datelor ALPR, dar astfel de inițiative sunt, deocamdată, excepții. În lipsa unor garanții juridice clare, aceste date pot fi folosite pentru a viza opoziția politică, pentru a facilita un polițism discriminatoriu sau pentru a descuraja activități protejate constituțional.
