Conform G4Media: Inteligență artificială, pionier în crearea de viruși noi
Oamenii de știință din Statele Unite au reușit, în premieră, să utilizeze inteligența artificială pentru a genera virusuri noi, inexistente în natură. Această realizare, un pas major în domeniul biologiei sintetice, deschide noi perspective în medicină, dar ridică și semne de întrebare majore privind siguranța biologică.
Cercetătorii de la Universitatea Stanford au dezvoltat o platformă de inteligență artificială generativă, denumită Evo 2. Sistemul este capabil să creeze secvențe genetice virale noi. Folosind acest program, echipa a proiectat și sintetizat 16 tipuri de fagi, virusuri de dimensiuni mici care infectează bacteriile. Rezultatele acestui studiu au fost publicate în revista Science.
Potențial terapeutic și provocări
Bacteriofagii, simplu denumiți fagi, reprezintă o alternativă terapeutică potențială la antibiotice în anumotă cazuri, având capacitatea de a distruge bacteriile patogene. În teste de laborator, efectuate într-un mediu controlat, acești fagi sintetici s-au dovedit mai eficienți în eliminarea bacteriei E. coli decât un fag natural, ΦX174, al cărui genom a servit ca bază de pornire pentru programul Evo 2.
Brian Hie, coordonatorul proiectului, a declarat că studiul este o „demonstrație de principiu”, confirmând că inteligența artificială generativă poate crea genomuri complete și funcționale. Alegerea fagilor s-a datorat dimensiunilor lor reduse, caracteristicilor bine documentate și multiplelor aplicații în biologia moleculară și medicina. Metodologia ar putea fi extinsă ulterior la organisme mai complexe, inclusiv bacterii și alte forme de viață.
Preocupări privind securitatea biologică
Adrian Woolfson, expert în genomică și director executiv la compania Genyro, a comparat importanța acestei cercetări cu momentul „fraților Wright al biologiei”. Terapia cu bacteriofagi este utilizată de zeci de ani în Europa de Est, implicând selectarea fagilor potriviți pentru a combate tulpina bacteriană specifică unei infecții. Utilizarea sa pe scară largă în Occident este limitată de complexitatea procedurilor și de riscul apariției rezistenței bacteriilor la fagi.
În paralel, Thomas Inglesby și Moritz Hanke, de la Centrul pentru Securitatea Sănătății al Universității Johns Hopkins, au semnalat într-un comentariu publicat în aceeași ediție a revistei Science că cercetarea ridică „întrebări urgente privind siguranța și securitatea biologică”. Deși au recunoscut măsurile de precauție luate de echipa din Stanford, experții subliniază că reglementările actuale ar putea fi insuficiente pentru a gestiona dezvoltarea genomică generativă.
Inteligența artificială a demonstrat, prin proiectul Evo 2, o capacitate remarcabilă în ingineria biologică, deschizând noi căi pentru dezvoltarea unor terapii inovatoare, dar impunând, totodată, o reevaluare a protocoalelor de securitate în cercetarea biologică avansată.
Sursa: G4Media
