Reglementarea accesului minorilor la rețelele sociale, o temă tot mai dezbătută în spațiul public din România, capătă o nouă dizertație oficială, după ce Administrația Prezidențială a răspuns recent solicitărilor din partea Edupedu.ro. În contextul creșterii rapide a numărului de copii și adolescenți care petrec ore lungi în fața ecranelor, președinția reafirmă necesitatea instaurării unor reguli mai stricte pentru protejarea celor mici de influențe negative sau potențial periculoase.
Poziția oficială: o necesitate pentru siguranța tinerilor
Administrația Prezidențială a transmis, într-un răspuns oficial, că „reglementarea accesului minorilor la rețelele sociale este necesară”. Această afirmație vine într-un moment în care autoritățile, părinții și societatea civilă sunt tot mai preocupați de impactul pe termen lung al mediului digital asupra sănătății mentale și siguranței copiilor. În plus, oficialii sugerează că această măsură nu este doar o opțiune, ci o necesitate, având în vedere riscurile de utilizare excesivă, cyberbullying-ul sau expunerea la conținut inadecvat.
Cu toate acestea, Administrația nu a specificat la nivel concret care ar fi forma și amploarea acestor reglementări, lăsând această decizie în responsabilitatea celor care gestionează legislația și politicile publice. În schimb, s-a subliniat că orice decizie trebuie adaptată la particularitățile naționale și să considere drepturile fundamentale ale copiilor, inclusiv dreptul la liberă exprimare și la informare.
Cadrul legislativ: provocări și inițiative anterioare
România nu e străină de această temă. În ultimii ani, au fost făcute încercări de a introduce reguli pentru moderarea accesului minorilor în mediul online. Legislația existentă în domeniu stipulează reguli generale privind securitatea online și protecția datelor personale, dar implementarea măsurilor concrete pentru restricționarea accesului minorilor este încă un proces în desfășurare.
De exemplu, în 2022, s-a discutat intens despre proiecte de lege destinate limitării orarului de utilizare a rețelelor sociale pentru copii sau despre restricții legate de anumite tipuri de conținut. Însă, în practică, aplicarea acestor prevederi a întâmpinat obstacole legate de dificultățile de monitorizare și de impunere a limitelor în mediile digitale, unde tehnologia depășește frecvent legislația.
Rolul părinților și al societății civile în acest proces
Pe lângă reglementări legislative, specialiștii recomandă ca implicarea părinților și a profesioniștilor în sănătate mintală să rămână pilon central al protejării tinerilor. Conștientizarea riscurilor și educația digitală pot contribui în mod semnificativ la responsabilizarea copiilor în utilizarea rețelelor sociale, evitând astfel dependența sau expunerea la conținut inadecvat.
De altfel, inițiativele non-guvernamentale și programele de educație digitală devin tot mai populare în România, încercând să completeze lacunele legislative prin promovarea unor practici sănătoase în mediul online. Acestea, însă, necesită susținere și coordonare la nivel național, pentru a asigura un impact real și durabil.
Perspective și provocări în implementarea reglementărilor
Privind spre viitor, există un consens la nivelul decidenților că o soluție eficientă trebuie să fie un mix între legislație, tehnologie și educație. Însă, implementarea acestor măsuri rămâne complexă, fiind nevoie de colaborare între autorități, platformele sociale și actorii educaționali.
De altfel, cu o legislație clară și susținută, România poate deveni un exemplu în Europa privind protejarea tinerilor în mediul digital. La fel ca alte state, e nevoie de echilibru între libertate și protecție, pentru a nu limita dreptul copiilor de a explora lumea digitală, ci pentru a le oferi un mediu sigur în care să crească și să se dezvolte sănătos.
În urmă cu câteva zile, oficialii au reiterat faptul că deciziile concrete urmează să fie luate în baza consultărilor cu specialiști și a analizei impactului social, economic și juridic. Rămâne de văzut dacă aceste discuții vor duce la adoptarea unui pachet de măsuri ferme, capabile să păstreze echilibrul delicat dintre drepturile tinerilor și protecția lor. O tendință exista deja în alte țări din Europa, unde autoritățile au început să implementeze testări ale unor platforme cu limitări temporare sau filtre speciale pentru utilizatorii minori, o direcție pe care România s-ar putea să o urmeze în următorii ani.
