Bombardarea Iranului: O Lecție din Războiul Uitat al Irakului
Atacul asupra guvernului revoluționar din Iran a generat comparații cu războiul din Irak, dar, potrivit unor analize, analogia corectă este cu un episod mai puţin mediatizat, cel din 1981. Acţiunea de atunci, care viza capacitățile nucleare ale Irakului, ar putea oferi o perspectivă relevantă asupra a ceea ce dorește de fapt să realizeze Donald Trump în Iran.
Rădăcinile conflictului: Reactorul nuclear irakian și intervenția israeliene
Povestea începe în 1976, când guvernul francez al lui Jacques Chirac a vândut Irakului un reactor nuclear. Franța a perceput un preț dublu față de cel al pieței, dar, după cum remarca un membru al programului nuclear irakian, „Noi am fost bucuroși să-l plătim. În definitiv, cine altcineva ne-ar fi putut vinde un reactor nuclear?” Odată ajuns la putere, Saddam Hussein a investit masiv în situl nuclear de la Osirak, visând la obținerea „bombei arabe”.
În 1981, guvernul israelian condus de Menachem Begin a decis să intervină. Avioanele israeliene au distrus reactorul nuclear irakian în mai puţin de două minute, o acțiune condamnată la nivel internațional. În ciuda criticilor, evenimentul a avut implicații strategice importante, așa cum declara un oficial american după invazia Kuweitului: „Ne-ați făcut treaba mai ușoară cu «Desert Storm»”.
Paralele cu situația din Iran și obiectivele lui donald Trump
Acest episod istoric este adesea invocat în contextul actual, când se discută despre eventuala implicare a Statelor Unite ale Americii în Iran. Unii analiști avertizează că America ar putea repeta greșelile din Irak. Cu toate acestea, compararea cu evenimentele din 1981 oferă o perspectivă diferită. Obiectivul central al intervenției americane pare să fie, similar cu acțiunea israeliană, împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare.
Donald Trump, în timpul mandatului său prezidențial, a promis să evite implicarea în războaie costisitoare din Orientul Mijlociu. Uciderea lui Qasem Soleimani în 2020 și raidul din Caracas din acest an sugerează o abordare diferită, orientată spre acțiuni punctuale, dar decisive. Declarațiile lui Trump și ale altor oficiali americani au subliniat constant importanța de a preveni Iranul să dețină arma nucleară.
Analizând contextul, se poate observa că Iranul a tras învățăminte de la lovitura de la Osirak, dispersând siturile nucleare. Din acest motiv, o eventuală intervenție actuală ar necesita, probabil, mai mult timp. Scopul strategic al acțiunilor americane pare, așadar, să fie repetarea intervenției din 1981, mai degrabă decât replica din 2003.
În ianuarie, zeci de mii de oameni au fost uciși de milițiile religioase, după ce Trump a îndemnat inițial poporul iranian să se revolte.
