România se pregătește intens pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 2026, un eveniment considerat crucial pentru integrarea țării în comunitatea internațională. Totuși, discuțiile oficiale ignoră o problemă fundamentală: nivelul scăzut de alfabetizare financiară în rândul populației, care ar putea limita beneficiile acestei aderări.
Cifre reci și realități dure
Studiile arată un deficit major în ceea ce privește educația financiară a românilor. Un raport din 2022 al Institutului de Economie Mondială al Academiei Române indică faptul că doar 8% din populație este considerată alfabetizată financiar. O cercetare Eurobarometru din 2023 arată că 30% dintre români sunt analfabeți financiar, în timp ce doar 13% posedă competențe la un nivel ridicat. Comparativ, Olanda, Finlanda sau Estonia înregistrează procente mult mai mari.
Analizele arată că majoritatea românilor nu pot calcula o rată a dobânzii, nu înțeleg diferența dintre valoarea nominală și cea reală și nu cunosc principiul diversificării riscului. Mai mult, 31% dintre cetățeni nu au nici măcar un cont bancar. Aceste statistici indică o vulnerabilitate a populației în fața deciziilor financiare complexe, un aspect ce ar putea afecta capacitatea de a beneficia pe deplin de avantajele integrării în OCDE.
De la lege la practică: educația financiară în școli
Deși există un cadrul legislativ care prevede introducerea educației financiare în școli, implementarea acestuia este problematică. Disciplină a devenit obligatorie pentru elevii de 14-15 ani începând cu anul școlar 2021/2022. Strategia Națională de Educație Financiară a fost elaborată în 2023, cu evaluarea rezultatelor planificată pentru 2026.
Realitatea din clase arată diferit de ceea ce prevede legea. Doar 18% dintre elevi au declarat că au beneficiat de ore de educație financiară săptămânal, în timp ce 59,2% au afirmat că nu au avut deloc aceste ore. Această discrepanță sugerează că există obstacole în implementarea educației financiare, fiind necesară o infrastructură educațională funcțională pentru a asigura succesul programelor.
PNEFR: un pas spre o schimbare structurală
Programul Național de Educație Financiară pentru România (PNEFR), lansat în martie 2026 de Asociația de Studii și Prognoze Economico-Sociale, încearcă să abordeze deficiențele existente prin crearea unei infrastructuri educaționale. Proiectul pilot include 15 școli din București, cu aproximativ 20.000 de elevi, sesiuni interactive susținute de profesori universitari și experți.
Extinderea programului la nivel național, planificată pentru toamna acestui an, va reprezenta un test important. Va demonstra capacitatea țării de a susține o reformă comportamentală pe termen lung, cu obiective clare, evaluare riguroasă și finanțare predictibilă.
Aderarea la OCDE este un pas important, dar succesul acesteia depinde de capacitatea cetățenilor de a înțelege și de a utiliza instrumentele financiare. Un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană în 2024, poate fi legat de deciziile individuale luate fără o înțelegere adecvată a finanțelor. PNEFR reprezintă o încercare de a schimba această realitate, iar succesul său va fi crucial pentru viitorul economic al României.
