Actori ai Teatrului Național “I.L. Caragiale” protestează în fața instituției împotriva măsurilor impuse de Ministerul Culturii
Marți, inima teatrului românesc a fost zguduită de un protest neașteptat—actorii și personalul tehnic ai Teatrului Național “I.L. Caragiale” din București au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de noile directive ale Ministerului Culturii, referitoare la introducerea unui program-pilot menit săcritice activitatea personalului prin raportarea zilnică a timpului de muncă. Demonstranții s-au adunat în fața clădirii, manifestându-și controversele într-un mod poate mai arhaic, dar la fel de expresiv ca întotdeauna într-o asemenea industrie.
Un proiect despre care actorii susțin că aduce presiuni suplimentare
Programul-pilot lansat de minister a fost prezentat drept o măsură de eficientizare și transparență, însă pentru mulți dintre cei implicați, acesta nu este altceva decât o sursă de stres și supraaglomerare birocratică. Potrivit unui comunicat de presă, personalul teatrului a fost informat despre această inițiativă fără o consultare prealabilă și consideră că această procedură va duce la o monitorizare excesivă a activităților zilnice, însă fără a oferi clarificări privind modul în care aceste rapoarte vor influența condițiile de muncă sau salary-urile.
Actorii și tehnicienii, care de cele mai multe ori depășesc programul pentru a-și duce la bun sfârșit spectacole complicate și repetiții solicitante, consideră că această măsură le limitează autonomia și îi pune într-o poziție vulnerabilă, într-un domeniu deja afectat de criza post-pandemie și de reducerea bugetelor. “Este o încercare de a controla fiecare minut petrecut în teatru, în condițiile în care tot ceea ce facem depășește Orice orar convențional,” explică unul dintre actorii prezenți la protest.
Contextul unui sector în criză și reacția clasei artista
Teatrul Național București, ca și alte instituții culturale din țară, s-a confruntat în ultimii ani cu numeroase provocări, de la lipsa finanțării suficiente, până la modificări legislative printre care s-au remarcat cele recent implementate sau anunțate. În acest context, orice măsură birocratică percepută ca restrictive este văzută ca un factor de stres în plus, riscând să compromită producțiile artistice și autonomia angajaților.
Reacțiile artiștilor nu s-au lăsat așteptate, iar protestul de marți este doar una dintre inițiativele ce ar putea deschide discuții despre modalitatea de administrare a culturii naționale și respectarea drepturilor angajaților din sector. Între timp, conducerea teatrului și reprezentanții Ministerului Culturii se află în negocieri pentru a clarifica intențiile și pentru a găsi un echilibru între management și sprijinul acordat angajaților.
Ce urmează pentru teatrul bucureștean?
Deși protestul a fost liniștit, el deschide un advertorial despre necesitatea dialogului deschis între autorități și kunstwerk-urile culturale. În timp ce ministrul Culturii a declarat că respectă dreptul angajaților de a-și exprima nemulțumirile și a promis că vor fi analizate și ajustate anumite aspecte ale programului-pilot, situația rămâne în suspans.
Următoarele zile vor fi decisive în privința abordării acestei inițiative, dar și pentru a evalua dacă vocea actorilor se va auzi mai clar în deciziile ce vizează sectorul. Într-un domeniu atât de sensibil și profund legat de identitatea culturală națională, orice măsură trebuie să fie echilibrată, astfel încât filosofia teatrului nu să cadă pradă birocratizării excesive și restricțiilor inutile. Între timp, scena continuă să fie încărcată de așteptări, speranțe și un curaj de a-și apăra valorile.
