Academia de Științe a Moldovei intervine în scandalul desființării Universității din Cahul
Criza universitară din Republica Moldova se adâncește, iar implicarea oficială a Academiei de Științe a Moldovei aduce în prim-plan amploarea și complexitatea tensiunilor generate de planurile guvernamentale de reorganizare a învățământului superior. Atenția se concentrează pe intenția Ministerului Educației, condus de ministrul Dan Perciun, de a desființa prin comasare Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, un pas critic pentru viitorul educației și cercetării din regiune.
Academia cere dialog pentru menținerea continuității
Reprezentanții Academiei de Științe a Moldovei au emis recent o poziție clară, solicitând efectuarea unui dialog amplu și identificarea unor soluții care să asigure continuitatea și dezvoltarea durabilă a universităților din țară. Într-un comunicat oficial, conducerea instituției a subliniat importanța păstrării integrității și autonomiei universităților, în special a celei din Cahul, un centru educațional cu un impact semnificativ în regiune.
„Le-am cerut Ministerelor Educației și Consiliilor Rectorilor din Moldova și România să găsească împreună o soluție pentru a proteja și dezvolta această universitate, nu pentru a o desființa”, au declarat oficialii Academiei. Această reacție vine într-un context în care planurile guvernamentale provoacă nemulțumiri în mediul academic și în rândul comunității locale, care văd în desființare un pericol pentru dezvoltarea regională și pentru păstrarea specificului educațional al zonei.
Contextul reformei și reacțiile din domeniul academic
Propunerea de comasare și desființare a universităților din Cahul, lansată de ministrul Perciun, face parte dintr-un pachet mai larg de reforme ale sistemului de învățământ superior din Moldova. Guvernul susține că această strategie vizează eficientizarea resurselor și creșterea calității procesului educațional și de cercetare. Însă, criticii argumentează că măsura riscă să submineze autonomia instituțiilor și să reducă diversitatea academică, în special în regiuni mai puțin dezvoltate.
Reacțiile din mediul universitar și societal sunt diverse. În timp ce unii susțin necesitatea unor reforme pentru adaptarea la condițiile actuale, alții avertizează asupra riscurilor de pierdere a identității și a patrimoniului academic. În plus, comunitatea locală din Cahul a manifestat deja nemulțumiri legate de posibila desființare a universității, considerând că aceasta reprezintă un pilon al dezvoltării regionale și al accesului la educație superioră pentru tinerii din sudul țării.
Viitorul universității din Cahul sub semnul incertitudinii
În timp ce negocierile între instituțiile statului și reprezentanții Academiei continuă, încă nu se știe dacă planurile de desființare vor fi oprite sau vor fi amendate pentru a include măsuri de protecție a regionalismului și autonomiei universităților. Ultimele informații indică o poziție de așteptare, în timp ce oficialii caută soluții de compromis pentru a evita consecințele negative ale unei decizii unilaterale.
Poziția reacției Academiei de Științe aduce în prim-plan o necesitate de dialog și consens, menite să evite consecințe regretabile pentru sistemul educațional. În același timp, întrebarea rămâne dacă guvernul va reevalua strategia, ținând cont nu doar de eficiență și resurse, ci și de impactul social și cultural.
Pe măsură ce discuțiile continuă, perspectivele pentru Universitatea din Cahul rămân incert, dar cert este că situația a evidențiat o nevoie acută de echilibru între reformă și păstrarea identității educaționale. Viitorul acesteia va depinde, în mare măsură, de capacitatea tuturor părților de a găsi variante de compromis și de a demonstra că, în fond, investiția în educație are ca scop nu doar eficiența administrativă, ci și crearea unei societăți puternice și bine reprezentate regional.
