Lukaşenko anunță grațieri înainte de Revelion: 22 de persoane, printre care militanți condamnați pentru acte extremiste, vor fi puse în libertate
Într-o mișcare surprinzătoare, președintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a semnat un decret de grațiere ce vizează 22 de deținuți, la sfârșitul anului, o inițiativă ce ridică întrebări despre direcția politică a regimului de la Minsk și despre climatul social și politic din țară.
Decizia, anunțată oficial de Președinția belarusă, survine „odată cu apropierea noului an” și pare să fie un gest de milostivie, dar și un semnal mai subtil pentru opinia publică și autorități. Printre cei grațiați se află 15 femei și 7 bărbați, majoritatea condamnate pentru diverse acte considerate de regim ca fiind extremiste sau teroriste, o categorisire adesea folosită pentru a incrimina și a marginaliza opoziția și grupurile civice din Belarus.
Deși statul le-a pus etichete dure celor condamnați, inițiativa lui Lukașenko poate fi interpretată în contextul unor an grea, marcat de tensiuni internaționale și de presiuni maxime din partea Occidentului, mai ales după izbucnirea crizei din 2020, când opoziția a contestat rezultatele alegerilor prezidențiale, acuzându-l pe liderul de la Minsk de fraude și de înăbușirea violentă a protestelor.
### A fost o momente de relaxare politică sau o mișcare strategică?
Semnarea decretului de grațiere la doar câteva zile după Anul Nou aduce în prim-plan intențiile regimului. Pe de o parte, gestul poate fi interpretat ca o formă de relaxare, un semn de bunăvoință față de poporul Belarus, mai ales în contextul restricțiilor rigide impuse de Lukașenko asupra opoziției și a societății civile. Pe de altă parte, analiștii atrag atenția că astfel de măsuri pot avea și un caracter tactic, menite să reducă tensiunea internă și să îmbunătățească imaginea internațională a regimului, astfel pregătind terenul pentru noi acțiuni politice.
În ultimii ani, Lukașenko s-a menținut la putere într-un context de oarecare izolament de comunitatea internațională, dar și de sancțiuni dure impuse de Occident pentru reprimarea violentă a protestelor și pentru încălcări flagrante ale drepturilor omului. În acest sens, gestul de grațiere poate fi văzut și ca o încercare de a putea negocia condiții mai favorabile sau de a reduce presiunea internațională.
### Condamnați pentru acte extremiste sau o strategie de reabilitare?
Majoritatea persoanelor grațiate sunt condamnați pentru „crime cu caracter extremist”. Printre aceștia se află indivizi condamnați pentru activități care în Occident ar fi clasificate ca fiind de opoziție civică sau proteste împotriva regimului, însă guvernul de la Minsk le atribuie această etichetă pentru motive de securitate și suprimare a oricărei forme de contestare.
Această etichetare a fost frecvent folosită pentru a justifica arestări și condamnări dure, în special după alegerile din 2020 și apoi în timpul represiunii împotriva mișcării de protest. Grațierea poate fi percepută, astfel, ca o oportunitate de a-i elibera, dar și ca o strategie de reabilitare a unor persoane implicate în activități de opoziție, în condițiile în care regimul evită să le dea recunoaștere publică ca fiind opozanți politici.
Așadar, gestul lui Lukașenko poate avea multiple valențe: o demonstrație de clemență, un mod de a liniști unele spirite interne sau, mai ales, o manevră politico-diplomatică menită să îmbunătățească imaginea țării în ochii comunității internaționale și să pregătească terenul pentru alte acțiuni.
Pe măsură ce Belarusul se află în continuare sub presiune atât din partea Occidentului, cât și a vecinilor din Est, orice gest de relaxare, chiar și cel înşirat cu prudență, rămâne un indicator al strategiei regimului. Recent, Lukașenko a evitat să facă declarații ample despre perspectiva unei reforme democratice, dar gestul de grațiere lasă un oarecare semn de întrebare: războiul politic din Belarus nu pare că s-ar încheia curând, iar evoluțiile din acestă țară sunt urmărite cu atenție și de către comunitatea internațională, în speranța unor schimbări reale sau, cel puțin, a unei descreșteri a tensiunilor politice.
