România a înregistrat un progres notabil în planul de reducere a deficitului bugetar pentru primele unsprezece luni ale anului, dar obiectivul de consolidare fiscală rămâne o provocare firească în contextul economic actual. Potrivit datelor preliminare anunțate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar pentru perioada ianuarie-noiembrie a fost de 121,77 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 6,4% din Produsul Intern Brut, o scădere de 0,74 puncte procentuale față de același interval al anului trecut, când s-a înregistrat o poprire de 7,15% din PIB.
Această reducere parțială a deficitului, deși apreciată la nivel oficial, acceptă însă o imagine de ansamblu mai complexă, marcată de eforturi susținute, dar încă insufficiente pentru atingerea obiectivelor stabilite cu partenerii europeni. Guvernul afirmă că a reușit să gestioneze mai eficient cheltuielile și să mobilizeze venituri suplimentare, dar provocarea rămâne la nivelul menținerii disciplinei fiscale în condițiile unei creșteri economice modeste și a unor presiuni din ce în ce mai mari asupra cheltuielilor sociale și investițiilor.
### Efortul guvernamental de atingere a țintei de deficit
Un element-cheie în economia născută din statutul de membru al UE a fost confirmarea unui angajament clar de a reduce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB, ceea ce implică eforturi consistente în perioada următoare. Conform înțelegerilor cu Bruxellesul, ținta pentru anul următor este de a limita deficitul la 4,4% din PIB, însă atingerea acesteia rămâne dificilă într-un context economic în care măsurile de stimulare au fost deja aplicate, iar recuperarea economică încă nu este robustă.
„Guvernul a luat măsuri eficiente pentru a sprijini economia, menținând în același timp echilibrul fiscal pe aproape un an. Totuși, dacă ne dorim să atingem obiectivul de deficit de sub 3%, va fi nevoie de eforturi suplimentare, inclusiv de creșteri fiscale sau de reducere a cheltuielilor în anumite domenii”, a declarat un economist român specializat în politici fiscale, sub rezerva anonimatului.
### Impactul situației fiscale asupra outlook-ului economic
Deși cifrele arată o ușoară ameliorare din punct de vedere al deficitului, insistența asupra menținerii unui echilibru macroeconomic sănătos rămâne prioritară. În plus, criza economică globală, inflația persistentă și incertitudinile geopolitice continuă să pună presiune atât pe veniturile bugetului, cât și pe cheltuielile statului.
Decizia Guvernului de a menține o politică fiscală prudentă vine în contextul în care, recent, Ministerul de Finanțe a anunțat și planuri de ajustare a cheltuielilor, în special în domeniul investițiilor publice și al salariilor din sectorul public. Aceste măsuri sunt destinate să ofere spațiu pentru a netezi eventualele dezechilibre și pentru a respecta angajamentele internaționale, în condițiile în care economia națională trebuie să își continue reformele structurale pentru a stimula creșterea economică.
În perspectivă, decidenții speră ca, odată cu încheierea anului, să fie posibilă consolidarea rezultatelor obținute și să se creeze un cadru mai sigur pentru asigurarea stabilității fiscale. O veste încurajatoare vine din zona europeană, unde recent a fost confirmată obținerea unor fonduri europene care vor putea fi folosite pentru investiții strategice, contribuind indirect la reducerea deficitului.
În ciuda acestor evoluții, responsabilitatea fiscală rămâne o prioritate pentru guvern, în condițiile în care echilibrul bugetar trebuie menținut pentru a face față provocărilor economice și sociale din anii următori. Călin Popescu Tăriceanu, fost premier, remarca recent: „Este crucial ca orice efort de reducere a deficitului să fie făcut fără a compromite dezvoltarea economică”.
Pe fondul acestor evoluții, viitorul apropiat al fiscalității românești depinde de capacitatea guvernului de a implementa reforme fiscale, de a controla cheltuielile și de a stimula creșterea economică, într-un mediu internațional tot mai complex. Odată ce aceste condiții vor fi îndeplinite, perspectivele pentru stabilitate și sustenabilitate sunt mai optimiste, dar întreg procesul necesită răbdare, strategii bine gândite și o gestionare eficientă a resurselor bugetare.
