Majoritatea românilor consideră că țara merge în direcție greșită, arată un sondaj național realizat de CURS în luna ianuarie. Potrivit datelor, 76% dintre respondenți sunt de părere că România se află pe o cale greșită, în timp ce doar 19% cred că direcția actuală este una bună. Rezultatele reflectă o percepție de profundă nemulțumire față de evoluția țării și indică o cronică preocupare legată de ritmul și direcția schimbărilor sociale, economice și politice.
Această imagine sumbră a opiniei publice se înscrie într-un context marcat de instabilitate politică și încercări de reforme, dar și de nemulțumirea crescândă a cetățenilor față de guvernare. În ultimul an, au fost numeroase proteste și critici aduse clasei politice pentru gestionarea crizei economice și sociale generate de pandemia de COVID-19, precum și pentru problemele cu corupția, justiția și infrastructura.
### Preferințele politice și anticipările pentru alegeri
Potrivit aceluiași sondaj, dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, partidul de extremă dreaptă AUR ar obține în continuare un sprijin solid de 35%. Aceasta crește îngrijorarea unora privind drastica polarizare a scenei politice, în condițiile în care alte forțe politice tradiționale, precum PSD și PNL, se confruntă cu crize de credibilitate și reticențe din partea electoratului. Diferențele și preferințele electorale reflectă un peisaj politic tensionat, în care românii par să fie tot mai dezamăgiți de promisiunile și rezultatele guvernelor successive.
În plus, sondajul indică o fragmentare accentuată a încrederii în clasa politică, în contextul unor scandaluri și accese de corupție care au avut loc în ultimii ani. În aceste condiții, partidele populiste și extremiste capătă teren, alimentate de nemulțumirea și deziluzia unei părți semnificative a alegătorilor, care caută soluții radicale pentru problemele cu care se confruntă.
### Contextul politic și provocările actuale
Percepția unanimă a românilor despre direcția greșită a țării vine în contextul unei societăți marcate de crize multiple: economică, socială și instituțională. În ultimele luni, mai mulți experți și analiști politică au atras atenția asupra riscului ca această nemulțumire generalizată să se transforme în apatie sau, dimpotrivă, în reacții extremiste.
Guvernul și principalele partide de opoziție încearcă să găsească soluții pentru a reda încrederea electoratului, dar problemele structurale rămân nerezolvate. Cu toate acestea, semnalele din sondaj indică faptul că exacerbare de nemulțumire ar putea avea consecințe pe termen lung asupra stabilității și viitorului politic al României.
Pe fondul acestor cifre, scenariile pentru următoarele alegeri par să fie marcate de incertitudine. În ciuda temerilor privind ascensiunea extremismului, politicienii trebuie să găsească urgent modalități de a răspunde nevoilor cetățenilor, dacă nu vor să fie catalizați de aceste nemulțumiri și să ajungă în situația de a nu mai putea controla rezultatele electorale.
De altfel, ultimele dezvoltări indică o tot mai mare mobilizare a societății civile și o creștere a interesului pentru reforme reale, în speranța redresării unei țări aflate într-un punct de inflexiune. În condițiile în care percepția publicului rămâne sumbră, mai rămâne de văzut dacă elitele politice vor reuși să capitalizeze pe aceste nemulțumiri sau dacă vor reuși să readucă încrederea în instituții și în viitorul României.
