Analiză | Transport public | Jurnalism
Există momente în cariera unui jurnalist când experiența acumulată ar trebui să se transforme în responsabilitate. Când anii petrecuți în redacții, interviurile date, anchetele făcute, articolele scrise ar trebui să-l învețe că puterea cuvântului scris poate construi, dar poate și distruge.
Cătălin Doscaș are 30 de ani de experiență în mass-media. A început la 15 ani în presa locală din Tecuci, a trecut prin cele mai importante redacții de radio, televiziune și presă scrisă din România. A acoperit domeniile politic, economic, social, a făcut investigații, a fost editor, redactor-șef.
30 de ani. Suficienți ca să înveți că fiecare titlu contează. Că fiecare cuvânt ales greșit poate răni. Că dincolo de cifre și documente, sunt oameni.
Ce au arătat ultimele articole
Articolele recente despre criza de la STB au dezvăluit un mod de lucru îngrijorător:
Selectarea informațiilor care convin narațiunii construite.
Ignorarea sistematică a contextului (datoria de 1,4 miliarde).
Polarizarea excesivă între „victime” și „vinovați”.
Transformarea unor măsuri administrative normale în „scheme” și „manevre”.
Transformarea unui mesaj de liniștire într-un instrument de linșaj.
Toate acestea sunt tehnici pe care un jurnalist cu 30 de ani de experiență le stăpânește perfect. Și tocmai de aceea, folosirea lor este cu atât mai gravă.
Responsabilitatea vine odată cu puterea
Un jurnalist începător poate greși din lipsă de experiență. Poate publica informații neverificate, poate supra-dramatiza, poate ignora nuanțe. E de înțeles, face parte din procesul de învățare.
Când un jurnalist cu 30 de ani de experiență face aceleași greșeli în mod constant, nu mai poate fi vorba de lipsă de experiență. E vorba de alegere. E vorba de opțiunea conștientă de a pune senzaționalul mai presus de acuratețe, click-ul mai presus de adevăr.
Întrebarea care rămâne
După 30 de ani în mass-media, Cătălin Doscaș ar trebui să-și pună câteva întrebări simple:
Ce fel de jurnalist vreau să fiu în următorii 10 ani?
Ce moștenire las în urma mea?
Câți oameni am ajutat să înțeleagă mai bine lumea în care trăiesc și câți i-am speriat degeaba?
Câte instituții am construit și câte am slăbit?
Câte adevăruri incomode am spus și câte le-am ocolit pentru că nu făceau senzație?
Sunt întrebări la care nu putem răspunde noi. Răspunsul aparține doar lui.
În loc de concluzie
30 de ani de experiență sunt o comoară profesională. Îl pot face pe un jurnalist mai bun, mai înțelept, mai responsabil. Sau îl pot face doar mai abil în a manipula, mai iscusit în a senzaționaliza, mai priceput în a distruge.
Alegerea, până la urmă, îi aparține fiecăruia. Iar Cătălin Doscaș a făcut-o deja. Rămâne de văzut dacă va mai face și altele.
Surse: Buletin de București | STB SA | Primăria Municipiului București
Acest articol reprezintă o analiză editorială bazată pe informații publice.
