Plățile digitale, o rază de speranță într-o economie românească fragilă
În ciuda unei economii românești care traversează o perioadă dificilă, marcată de scăderea consumului, plățile digitale par să reprezinte unul dintre puținele domenii cu potențial de creștere structurală. Adolfo Laurenti, economist-șef Visa, subliniază că România se confruntă cu o recesiune determinată de consum, influențată de inflația ridicată, scăderea veniturilor reale și un nivel scăzut al încrederii consumatorilor. Acesta este contextul în care evoluțiile din sectorul plăților devin un indicator important al stării economiei.
Creșterea creditului, o fațetă a crizei
Deși consumul pe cardurile de credit crește, această tendință nu indică o revenire economică solidă. Creditul este utilizat, în principal, ca un mecanism de atenuare a șocului asupra veniturilor, nu ca un semn de redresare. „Creșterea creditului în această etapă nu trebuie interpretată ca un semn de revenire economică. Ea reflectă, în principal, un mecanism de absorbție a șocului asupra veniturilor reale,” explică Laurenti.
Datele Visa analizează dinamica cheltuielilor în România, evidențiind o stagnare reflectată de impactul inflației, scăderea veniturilor reale și deteriorarea încrederii consumatorilor. Analiza datelor arată o dinamică mai mare a cheltuielilor realizate pe credit față de cele finanțate din venituri curente (debit). Această tendință indică utilizarea creditului pentru acoperirea cheltuielilor esențiale și un comportament de adaptare la presiunea asupra veniturilor. Consumatorii sunt mai prudenți în deciziile de cheltuire, orientându-se către bunuri și servicii esențiale, efectuând tranzacții de valoare mai mică și amânând achizițiile mai mari.
Dezinflația, cheia pentru o potențială revenire
Revenirea plăților de debit va reprezenta primul semn clar că recesiunea de consum începe să se atenueze. Potrivit datelor Visa, în prima parte a anului 2026, presiunile economice vor persista. Totuși, dezinflația așteptată în a doua jumătate a anului ar putea crea condițiile pentru stabilizarea veniturilor reale, urmata de o revenire treptată a plăților de debit. „În acest moment, constrângerea principală nu este doar inflația, ci lipsa de încredere. Fără stabilizarea așteptărilor privind veniturile viitoare, comportamentul de consum va rămâne prudent”, adaugă Laurenti.
Din perspectivă strategică, 2026 este un an de ajustare. Anul 2027 ar putea marca reluarea unei creșteri economice mai vizibile, cu o dinamică a PIB-ului estimată în jur de 2,8%.
